Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, luni, că, în calitate de șef al Executivului, a obținut ‘maximul posibil’ în urma renegocierii cu Comisia Europeană a jalonului din PNRR privind decarbonizarea. El a avertizat că nerespectarea angajamentelor asumate de România până la termenele stabilite poate atrage corecții financiare de peste un miliard de euro și chiar blocarea unor finanțări din ultimele tranșe ale PNRR.
Declarațiile au fost făcute după ce Bolojan a fost întrebat dacă va da curs solicitării președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care i-a cerut să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind oprirea centralelor pe bază de cărbune.
‘Problema centralelor pe cărbune ține de zona de energie. Și aici sunt două aspecte, cele de natură politică și cele care țin de angajamentele României, de realități, de absorbția fondurilor europene, de analize de rentabilitate și de sustenabilitate. România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanțări importante pe care România le-a primit, atât sub formă de granturi, dar și sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producția pe cărbune, înlocuind-o cu alte forme de producție, producție pe gaz, producție pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 și până în 2025, când am avut termenele prin care trebuia să facem aceste schimbări, nu s-a făcut mare lucru și nici la Craiova, nici în Valea Jiului, nici în județul Gorj și în întârziere în două orașe – de exemplu, Constanța sau Arad – nu s-au realizat lucrurile. La Arad și la Constanța, cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări și, practic, în această toamnă vor funcționa’, a declarat Ilie Bolojan, luni, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
El a subliniat că a renegociat jalonul privind decarbonizarea și că România a obținut cele mai bune condiții posibile, în limitele angajamentelor asumate anterior.
‘În această perioadă, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare. Am obținut, din punctul meu de vedere, maximul posibil ce se putea obține în condițiile pe care România și le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori și suntem în situația în care, până la sfârșitul lunii august, avem niște clauze de îndeplinire pe care, dacă România le îndeplinește și le vom îndeplini parțial, corecțiile vor fi mai mici, iar pentru ceea ce nu îndeplinim vom primi probabil niște corecții. Ceea ce vreau să spun este că sunt acțiuni pe care le poți desfășura în condiții normale, cum am făcut în această perioadă prin studiile pe care le-am depus legate de a arăta care este sustenabilitatea sistemului nostru energetic și, doi, decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înțelegerilor pe care le-am făcut și dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spațiul public într-o perioadă de genul acesta înseamnă nu doar că vom pierde niște bani, ci corecțiile pe PNRR vor fi foarte mari, pentru că se declanșează un angajament de ireversibilitate, care înseamnă corecții imediate de peste un miliard de euro și posibilitatea de a bloca finanțările viitoare din ultimele tranșe pe care le avem de accesat din PNRR’, a declarat Bolojan.
Șeful Executivului a dat drept exemplu situația CET Govora, despre care a spus că oprirea activității la finalul lunii august a fost deja convenită cu Comisia Europeană în cadrul renegocierii PNRR din această primăvară.
‘În primăvara acestui an a fost o renegociere a acestor clauze, atunci s-a încheiat o negociere pe PNRR, și în mandatul domnului Ivan s-a luat decizia de comun acord cu conducerea Consiliului Județean Vâlcea ca CET-ul de la Govora, care este înlocuit cu o centrală pe gaz, să-și încheie activitatea la finalul lunii august. Este o decizie pe care România și-a asumat-o, prin Ministerul Energiei de la data respectivă, pe care dacă o modificăm acum se declanșează automat un mecanism de ireversibilitate, care înseamnă niște corecții foarte mari’, a afirmat Bolojan.
Întrebat dacă ar susține proiectul de lege propus de PSD, potrivit căruia România să nu mai închidă nicio capacitate de producție a energiei înainte ca una nouă să fie pusă în funcțiune, premierul a răspuns că o astfel de măsură ar avea costuri foarte ridicate.
‘Lucruri care sună teoretic bine, dar care au niște costuri enorme. Era foarte bine ca, timp de cinci ani de zile, toți cei care au avut responsabilități în sistemul energetic să fi făcut ceea ce trebuie în așa fel încât România să absoarbă banii europeni pe care i-am avut la dispoziție în această zonă, să realizeze lucrările cum le-au realizat alții și să fim în situația în care nu avem niciun fel de problemă de acest tip’, a declarat Bolojan.
Premierul interimar a fost întrebat dacă în cadrul discuțiilor la nivelul Guvernului pe tema crizei energetice s-a luat în calcul vreun scenariu în care să se repornească grupuri de la centrale electrice pe bază de cărbune și în ce condiții s-ar putea aplica un astfel de scenariu.
‘Ca să poți porni astfel de grupuri, care sună totul teoretic, trebuie să ai grupul într-o anumită stare de funcțiune, trebuie să ai cărbunele pentru el, și tot ce a fost posibil de pornit, inclusiv CET-ul Grozăvești, de exemplu, care funcționează, sigur, pe gaz, a fost repornit în această perioadă. Altfel, riscăm să folosim o retorică care nu are nicio acoperire în practică’, a explicat Bolojan.
Premierul interimar a fost întrebat dacă se ia în calcul repornirea unor grupuri de la Turceni și Rovinari.
‘Grupurile de la Rovinari funcționează în bună regulă, în sensul la capacitatea maximă pe care o au, în funcție de rezervele pe care le au la dispoziție și, deci, tot ce s-a putut porni în condiții în care există rezerve funcționează în condiții normale, inclusiv Paroșeniul și așa mai departe, atât timp cât au capacitatea de a funcționa ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziție’, a afirmat Bolojan.
