in ,

Bolojan prezintă proiectele PNRR care trebuie adoptate de Parlament: Guvernele, ministerele au avut ani de zile să mişte lucrurile, obiectivele nu au fost îndeplinite / Forma adoptată trebuie să fie declarată conformă de Comisia Europeană

Bolojan prezintă proiectele PNRR care trebuie adoptate de Parlament: Guvernele, ministerele au avut ani de zile să mişte lucrurile, obiectivele nu au fost îndeplinite / Forma adoptată trebuie să fie declarată conformă de Comisia Europeană

Premierul interimar Ilie Bolojan prezintă, miercuri, stadiul proiectelor PNRR care trebuie adoptate de Parlament, el arătând că Guvernele, ministerele şi alte autorităţi au avut ani de zile să mişte lucrurile şi în multe domenii, cum este cel energetic, obiectivele nu au fost îndeplinite. El mai spune că ţintele şi jaloanele mai uşor de îndeplinit au fost rezolvate, dar cele dificile sau care pot fi speculate politic au fost amânate şi cei care ar fi trebuit să le promoveze au ezitat să-şi asume răspunderea. El atrage atenţia că aceste proiecte sunt rezultatul negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene, pe baza a ceea ce ne-am angajat să îndeplinim, iar pentru a considera jalonul îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie să fie declarată conformă de Comisia Europeană.

Premierul interimar Ilie Bolojan prezintă într-o postare pe Facebook de ce e vitală pentru România adoptarea legilor PNRR.
El arată că este nevoie de adoptarea legilor pentru a termina investiţiile.
”Cei peste 4,5 miliarde de euro nerambursabili, pe care îi mai avem la dispoziţie dacă adoptăm legile, sunt banii pentru autostrăzi şi căi ferate, pentru noile spitale şi modernizarea şcolilor, pentru investiţii în energie sau blocuri de locuinţe anvelopate. Aceste investiţii vor dezvolta economic zonele conectate, vor asigura standarde europene în sănătate sau educaţie şi vor face mai bună viaţa românilor din multe comunităţi”, subliniază premierul. 
Ilie Bolojan mai arată că adoptarea legilor din PNRR este vitală pentru a ne putea finanţa împrumuturile la costuri rezonabile.
Potrivit acestuia, fondurile din PNRR acţionează ca un motor de creştere economică şi fără ele, agenţiile de rating şi investitorii îşi pot pierde încrederea în ţara noastră.
”Efectul ar fi creşterea costurilor de împrumut, nu doar pentru stat, ci şi pentru firme şi cetăţeni, iar fondurile de investiţii ar ocoli România. Trebuie să evităm acest pericol! Anul acesta, fondurile europene au o componentă importantă în construcţia bugetului. Ceea ce mai avem de încasat reprezintă 1% din PIB şi asigură finanţarea unei bune părţi din investiţii. Doar prin respectarea angajamentelor rămânem o ţară recomandată investiţiilor. Indiferent ce guverne vom avea în anii următori, nu vom putea evita împrumuturile, pentru că necesarul de finanţare e mare. Şi ne putem finanţa la costuri rezonabile doar dacă ne îmbunătăţim sau, măcar, ne menţinem ratingul de ţară”, avertizează premierul interimar. 
Al treilea motiv invocat de Bolojan pentru adoptarea legilor PNRR este pentru a rămâne o ţară de încredere.
Premierul afirmă că PNRR este un program asumat de toate guvernele de după 2021. ”Ne-am angajat să facem reforme şi să atingem ţinte care să facă economia mai competitivă, să avem servicii publice mai bune şi să îmbunătăţim viaţa românilor. Îndeplinirea acestor reforme ne permite accesul la fonduri”, spune Bolojan. 
Ilie Bolojan acuză că ”Guvernele, ministerele şi alte autorităţi au avut ani de zile la dispoziţie să mişte lucrurile şi în multe domenii, cum este cel energetic, obiectivele nu au fost îndeplinite”.
”Ţintele şi jaloanele mai uşor de îndeplinit au fost rezolvate. Cele dificile sau care pot fi speculate politic au fost amânate. Cei care ar fi trebuit să le promoveze au ezitat să-şi asume răspunderea”, mai spune el.
Premierul interimar menţionează că proiectele de lege care vor ajunge în dezbaterea parlamentară nu sunt propunerile unui guvern sau ale unui ministru ci sunt rezultatul negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene, pe baza a ceea ce ne-am angajat să îndeplinim, iar pentru a considera jalonul îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie să fie declarată conformă de Comisia Europeană.
”Respectarea angajamentelor, disciplina bugetară şi predictibilitatea sunt ingredientele de bază pentru o ţară de încredere, atât pentru partenerii noştri, cât mai ales pentru români”, arată Ilie Bolojan.
Prim-ministrul interimar prezintă un tabel cu stadiul proiectelor de bază din PNRR şi penalizările pe care România le poate primi dacă acestea nu sunt adoptate: 
Astfel, două proiecte de lege sunt în procedură parlamentară la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată:
  • Propunerea legislativă privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanţei pentru personalul autorităţilor administraţiei fiscale şi vamale care funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor cu atribuţii în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, precum şi pentru modificarea unor acte normative, elaborată de Ministerul Finanţelor – Penalizări – 770.798.610 euro
  • Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, a Ministerului Dezvoltării – Penalizări – 770.798.610 euro
La Camera Deputaţilor sunt înscrise în procedura parlamentară trei proiecte de lege, care au trecut deja de Senat şi urmează să fie adoptate în calitate de for decizional: 
  • Proiect de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor ( Ministerul Dezvoltării) – 12.06.2023: adoptat tacit Senat; la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională – Penalizări – 972.455.220 euro
  • Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2026 privind unele măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic ( Ministerul Energiei) – 14.04.2026: adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată; la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională (trebuie adoptată fără modificări) – Penalizări – 770.798.610,00 euro
  • Proiect de lege pentru completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 ( Ministerul Energiei) – 04.02.2026: adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată; la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională

Premierul interimar prezintă şi Proiectele de legi care trebuie depuse în Parlament: 

  • Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ( Ministerul Muncii, în consultare cu Comisia Europeană ) – Trebuie sesizat Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată – Penalizări – 770.798.610 euro
  • Proiectul de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrităţii ( Ministerul Justiţiei şi ANI – în consultare) – Trebuie sesizată Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată (sub rezerva obiectului de reglementare) – Penalizări – 770.798.610 euro
  • Propunere legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – Trebuie depusă la Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată – Penalizări – 972.455.220 euro

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, a declarat miercuri că parlamentarii puterii nu au depus NICIUN proiect de lege privind restanţele din PNRR, el întrebându-se cum se poate convoca sesiune extraordinară dacă nu avem niciun proiect depus şi cine blochează miliardele de euro pentru România.

Preşedintele PSD a anunţat luni, după consultările de la Palatul Cotroceni cu ceilalţi lideri ai fostei coaliţii de guvernare şi cu preşedintele Nicuşor Dan, că le-a transmis celor de la PNL şi USR un fapt simplu, şi anume că PSD este în opoziţie şi că nu va ezita să convoace Parlamentul în sesiune extraordinară pentru proiectele de lege din PNRR, însă cei care trebuie să asigure cvorumul sunt cei de la guvernare.

Ulterior, PSD a transmis că nu va mai susţine necondiţionat niciuna dintre acţiunile actualului guvern demis şi nu va adopta nicio lege trimisă de Guvern în ultimul moment, fără a lăsa Parlamentului o perioadă rezonabilă de dezbatere reală.

viewscnt

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Operaţiune Frontex care a vizat reţelele infracţionale implicate în traficul de bunuri contrafăcute, frauda vamală şi comerţul transfrontalier ilicit – S-au confircat bunuri în valoare de peste 17 milioane de euro, inclusiv medicamente

Operaţiune Frontex care a vizat reţelele infracţionale implicate în traficul de bunuri contrafăcute, frauda vamală şi comerţul transfrontalier ilicit – S-au confircat bunuri în valoare de peste 17 milioane de euro, inclusiv medicamente

SUA lansează un nou val de atacuri asupra Iranului, de data aceasta „la lumina zilei”

SUA lansează un nou val de atacuri asupra Iranului, de data aceasta „la lumina zilei”