Marcel Boloş, ministru al Proiectelor Europene şi fost ministru al Finanţelor Publice, afirmă că România are „o problemă” în ceea ce priveşte modelul de finanţe publice, el susţinând că faptul că „modelul de finanţe publice are probleme, se vede din indicatorii macroeconomici şi din evoluţia deficitului bugetar”. Calculele făcute arată că problema deficitului operaţional al României – diferenţa dintre venituri şi cheltuielile statului – va fi rezolvată în anul 2028 şi numai după ce se implementează reforma fiscală. Marcel Boloş spune că restructurarea numărului de personal în structuri supradimensionate sau renunţarea la unele sporuri de care beneficiază bugetarii sunt măsuri care „ţin de bunul simţ”.
„Acum, este de domeniul evidenţei că modelul nostru de finanţe publice are probleme. Se vede din indicatorii macroeconomici şi din evoluţia deficitului bugetar. (…) Din punct de vedere al modelului de finanţe publice, este limpede că avem o problemă”, a afirmat vineri, într-o conferinţă de presă, Marcel Boloş
Fostul ministru al Finanţelor Publice a explicat că, pentru fiecare stat, sustenabilitatea finanţelor publice este raportată la Regulamentul privind guvernanţa economică care se aplică la nivel european şi este analizată prin indicatorul de deficit bugetar şi indicatorul privind datoria publică.
„Toate statele membre au aceşti indicatori de analiză şi sunt monitorizaţi de către Comisia Europeană. Deci este limpede că acum trebuie luate aceste măsuri pentru că avem o problemă de deficit operaţional. Ce înseamnă deficitul operaţional? Cheltuielile de funcţionare ale statului nu sunt acoperite din veniturile curente. Este simplu, şi noi în simulările pe care le-am făcut când am depus Planul fiscal a reieşit că anul în care se va rezolva problema deficitului operaţional este anul 2028 şi numai după ce se implementează reforma fiscală”, a adăugat Marcel Boloş.
Acesta a ţinut să sublinieze că nu trebuie făcută comparaţia între deficitul bugetar de 2,95% din PIB raportat în luna aprilie a acestui an cu luna aprilie a anului trecut, când au fost implementate unele măsuri care au vizat creşteri ale veniturilor populaţiei şi plăţi anticipate de pensii.
„Aprilie a fost 2,95%, să ştiţi că nu se compară aprilie 2025 cu aprilie 2024. Vă reamintesc că în luna aprilie 2024 am făcut plăţi anticipate pentru pensii, erau Paştile anului 2024 am făcut 11 miliarde de lei plăţi în avans pentru ceea ce înseamnă cheltuielile cu pensiile şi atunci noi am avut un 3,24%. Deci nu sunt luni comparabile din punct de vedere al deficitului”, a explicat Boloş
Fostul ministru al Finanţelor a arătat că, anul trecut, odată cu adoptarea măsurilor care au vizat creşteri de pensii şi salarii, „toţi au avut beneficiul acestor creşteri”, însă au fost angajate cheltuieli care nu erau prevăzute în buget, ceea ce, alături de nivelul ridicat al investiţiilor, a dus la situaţia în care România se află acum din punctul de vedere al finanţelor.
„Anul 2024 a fost anul în care măsurile privind creşterea salariilor, să nu uităm, profesori, medici, sistemul de apărare naţională, ordine publică, tot sectorul public a primit avans din legea salarizării unice. Când noi am spus majorare de salarii, astea nu au fost bugetate, mă iertaţi. A fost decizia coaliţiei de guvernare, foarte bine. Tuturora, de la recalcularea pensiilor până la ultimul funcţionar din sectorul public, toţi au avut beneficiul acestor creşteri. Noi de la Ministerul Finanţelor am precizat că aceste creşteri nebugetate vor duce la o îndepărtare de la traiectoria de deficit bugetar, pentru că este de domeniul firescului ca atunci când cheltuielile nu sunt bugetate, dar tu le aprobi în timpul anului, impactul este pe deficitul bugetar”, subliniază Marcel Boloş.
Ministrul Proiectelor Europene susţine de asemenea că „trebuie implementate pentru a reintra în parametrii normali privind sustenabilitatea finanţelor publice”, Boloş considerând că acele cheltuieli care nu aduc eficienţă în utilizarea fondurilor publice sunt primele cu privire la care autorităţile trebuie să ia măsuri, „din respect faţă de contribuabil şi faţă de cetăţeni”.
„S-a dat ca şi exemplu această restructurare a numărului de personal şi a ceea ce înseamnă uneori structuri supradimensionate ale autorităţilor şi instituţiilor publice, dar şi celebrul exemplu cu antena pusă pe clădirea unei instituţii publice pentru care se primeşte un spor la salariu de 15%. Sunt exemple care ţin de bunul simţ şi prima măsură care a fost anunţată ca prioritate a fost reducerea de cheltuială publică. A doua măsură a fost cea legată de mai buna colectare”, mai spune Boloş.
În ceea ce priveşte posibilitatea ca în anul 2026, pensiile şi salariile să fie îngheţate, Boloş spune că „nu s-a luat în calcul o asemenea ipoteză pentru anii următori”.
