SUA au bombardat Iranul pentru a șaptea noapte consecutivă vineri spre sâmbătă iat Teheranul a ripostat din nou lovind ținte în Iordania, Kuweit și Bahrein și amenințând că va trece la o ‘ofensivă totală’, relatează AFP.
La o lună după semnarea, pe 17 iunie, a unui protocol de acord între Iran și SUA menit să ducă la o perioadă de negocieri de pace, escaladarea continuă în Orientul Mijlociu cu schimburi de lovituri cotidiene și incidente maritime în serie.
Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a atacat în cursul nopții în Iran ‘situri de supraveghere, infrastructuri logistice militare, depozite subterane de arme și mijloace maritime’, fără a menționa ținte civile.
Autoritățile din provincia Hormozgan, în sudul Iranului, au anunțat că loviturile americane s-au soldat cu cel puțin trei morți și opt răniți și au vizat două poduri și un tunel rutier, potrivit agenției oficiale Irna.
Tot potrivit Irna, SUA au bombardat de asemenea orașele Ahvaz și Bushehr (sud-vest), Bandar Abbas, insula Qeshm, Lar, Darab (sud) și Yazd (centru).
Drept ripostă, armata iraniană a afirmat, potrivit televiziunii de stat, că a lovit tabăra militară Al-Adiri și baza Ali Al-Salem în Kuweit, baza aeriană Al-Azraq în Iordania și baza aeriană Sheikh Isa din Bahrein, acuzând armata americană că îi atacă teritoriul din aceste instalații.
‘Apărările noastre aeriene au interceptat și doborât zece rachete iraniene care vizau teritoriul Regatului’ și nu s-au soldat nici cu victime, nici cu pagube materiale, a declarat un responsabil al statului major iordanian.
În Kuweit, armata a anunțat că se confruntă cu ‘atacuri de drone ostile’. Sirenele de alertă aeriană au răsunat de asemenea în Bahrein, a anunțat Ministerul de Interne al acestei țări.
Teheranul va intra ‘într-o fază de ofensivă totală’ dacă loviturile americane continuă mai mult de ‘două-trei zile’, a amenințat vineri Mohsen Rezai, consilier militar al ghidului suprem iranian, citat de televiziunea de stat.
Gardienii Revoluției, armata ideologică a Republicii Islamice, au avertizat că loviturile ‘vor continua până la revenirea calmului în partea sudică și în strâmtoarea Ormuz’, unde traficul maritim este din nou practic oprit.
Această strâmtoare strategică, pe unde tranzita înainte de războiul din Orientul Mijlociu o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi, este din nou închis de Iran de peste o săptămână, după reluarea ostilităților cu SUA. Washingtonul, drept represalii, a reimpus o blocadă asupra porturilor iraniene.
Gardienii Revoluției au anunțat sâmbătă că au ‘oprit’ patru nave care încercau să ajungă fără permisiunea lor în strâmtoare, unde, tot potrivit Teheranului, două petroliere au declanșat explozii trecând prin ape infestate de mine.
‘În cursul ultimelor ore, patru nave în infracțiune, susținute de armata teroristă americană, au încercat să traverseze strâmtoarea Ormuz, și cele patru nave au fost oprite la fața locului în urma unei operațiuni combinate de rachete și drone’, au afirmat Gardienii, citați de televiziunea de stat.
‘Două petroliere, care încercau să traverseze zona de mine situată în sudul strâmtorii Ormuz, înșelate de serviciile de informații americane, au explodat și au luat foc’, au mai anunțat Gardienii Revoluției, potrivit Irna, fără a preciza sub ce pavilion navigau sau dacă au existat victime.
Centcom a dezmințit ulterior informația. ‘Ca majoritatea revendicărilor Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, este un lucru fals’, a postat comandamentul american pe X, fără a furniza mai multe explicații.
Înfruntările s-au reluat pe 7 iulie, după atacuri iraniene asupra unor nave în Golf. Loviturile lansate de atunci sunt fără precedent de la încetarea focului din aprilie.
Declanșat pe 28 februarie de bombardamente israeliano-americane asupra Iranului, conflictul s-a soldat cu mii de morți, în principal în Iran și în Liban, și a zguduit economia mondială.
‘Strâmtoarea Ormuz este pe cale să devină o capcană pentru cei doi beligeranți. Logica escaladării le scapă tot mai mult’, a analizat David Khalfa, specialist în Orientul Mijlociu la Fundația Jean-Jaures, subliniind ‘riscul unei confruntări regionale mai largi’.
