‘Brâncuși și muzele sale’, cea mai amplă expoziție dedicată marelui sculptor în România în Anul Brâncuși, s-a deschis joi seara la Art Safari New Museum, curatoarea Doina Lemny subliniind și-a dorit ca inițiativa sa să fie una altfel, în care publicul să intre în ambianța de atelier a artistului.
‘Aceasta este noutatea, că este altfel. Și am vrut-o altfel, pentru că nu este o înșiruire de sculpturi și nici nu am vrut așa ceva. E adevărat că acum se împrumută foarte greu Brâncuși, după cum știți. Sunt expoziții Brâncuși peste tot. Dar eu am vrut să creez ambianța de atelier și să evoc legătura lui Brâncuși cu femeile. O legătură frumoasă, de respect, de blândețe și de discreție’, a declarat Lemny, joi seară, pentru AGERPRES.
Ea a precizat că s-a inspirat din propria carte pe care a publicat-o în 2023 dedicată muzelor lui Brâncuși, care a fost tradusă anul acesta de Silvia Colfescu la Editura Vremea.
‘O carte pe care am gândit-o mulți ani, foarte mulți ani. Și, la un moment dat, am rotunjit-o și am publicat-o pentru că publicul trebuie să știe că Brâncuși a avut și el o viață intimă. Nu am intrat să-i dezvălui toate secretele sufletului, pentru că noi toți avem nevoie de intimitate. Dar, faptul că el a lăsat aceste corespondențe este că el voia să se cunoască și ceea ce a trăit alături de aceste femei și alături de acești bărbați, pentru că erau și bărbați și femei. Desigur, femeile îl adorau. Dar de ce-l adorau? Pentru că el le primea foarte frumos. Și, spre deosebire de Rodin și de alți sculptori, Brâncuși era foarte primitor, foarte duios și foarte respectuos. Avea acel bun simț, cum zicea Sidney Geist, bun simț pe care l-a moștenit probabil din Carpații lui’, a mărturisit curatoarea.
Femeile din viața artistului sunt prezentate în expoziția de la Art Safari New Museum nu doar prin sculpturile maestrului, ci și prin viața lor, corespondența cu Brâncuși, pasiunile care le-au purtat în diferite regiuni, obiecte care le-au aparținut.
Doina Lemny a explicat că acest lucru se datorează faptului că ‘nu toate au fost traduse în piatră’.
‘Nu toate muzele au constituit și un bust sau altceva. Ele au constituit numai mediul din care s-a inspirat Brâncuși. De pildă, cea mai mare iubită a lui, dansatoarea elvețiancă Marthe Lebherz – Brâncuși n-a făcut nicio sculptură care să se numească Marthe. Nu a sculptat-o, n-a fotografiat-o. Verei Moore, căreia i-a făcut și un fiu, nu i-a făcut nicio sculptură. Eu nu am urmărit acest lucru, pentru că nu contează atât de mult, ci contează ce a urmărit Brâncuși, de ce, ce a luat de la aceste femei. A luat o anume poziție, o anume trăire, un anume sentiment, o anume replică și le-a transcris pe toate, le-a reunit într-un singur portret’, a indicat Lemny.
Curatoarea a invitat publicul să viziteze expoziția Brâncuși de la Art Safari New Museum pentru a intra în ambianța marelui artist.
‘Să vină să intre puțin în ambianța lui Brâncuși și să vadă că el era un artist care făcea parte din avangarda pariziană și care trăia ca toți ceilalți artiști, foarte sofisticat, într-o lume modernă. Bineînțeles că nu și-a uitat propriile origini, dar el trăia ca un artist modern, înconjurat de femei, care se liberase de ‘carcanul’ familiilor burgheze și care erau ele însele personalități în literatură, în artă, în dans’, a transmis Doina Lemny.
Potrivit președintelui Uniunii Artiștilor Plastici din România, Petru Lucaci, expoziția ‘Brâncuși și muzele sale’ reîntregește o imagine a artistului printr-un ‘discurs vizual impecabil’.
‘Este minunat ce se întâmplă. Totuși încercăm să reîntregim o imagine a lui Brâncuși din frânturi pe care nu le știam. M-a surprins colecția de fotografie de la Cluj, de la Universitatea de Arte și Design, de exemplu, care, practic, este o donație dintr-o colecție privată, care, până la urmă, aduce în discuție elemente noi, date noi despre Brâncuși, despre opera lui. Am văzut câteva imagini. Fotografiile sunt ale lui Brâncuși. Printre fotografii apar și câteva lucrări care au dispărut. Nu le știam. Le știm din fotografii. Sunt informații care, sigur, sunt utile pentru o biografie completă, dar descoperim și dimensiunea aceasta afectivă și relația lui cu muzele. Este surprinzător și este, să zic așa, un discurs vizual complet. Aceasta este important, că doamna Doina Lemny, care cunoaște toate detaliile biografice din viața lui Brâncuși și opera lui în mare măsură, a reușit să aducă pe simeze, să realizeze un discurs vizual impecabil pe această temă’, a evidențiat profesorul Petru Lucaci, pentru AGERPRES.
Foto: (C) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
El a subliniat nevoia unui astfel de demers, deși se spune că ‘deja se exagerează cu expozițiile Brâncuși’.
‘Tot anul este plin de prea multe evenimente Brâncuși, unele poate mai puțin semnificative. Acesta însă este un moment semnificativ și este o parte importantă a sensibilității, a vieții, a motivațiilor și existențiale și culturale. Până la urmă, toate aceste întâlniri s-au transferat în opere, își găsesc, într-un fel, și materializarea în opere semnificative din creația lui Brâncuși. Este un eveniment major, mă bucur că l-am văzut și să sperăm că și publicul îl va aprecia pe măsura lui’, a completat Lucaci.
***
Expoziția reunește este 200 de lucrări, 100 fiind semnate de Brâncuși – filme, fotografii, scrisori, desene niciodată expuse în România și trei sculpturi excepționale, care spun povestea legăturii dintre artist și femeile care i-au marcat una dintre cele mai fertile perioade de creație.
Printre muzele evocate se numără baroana Renee Irana Frachon (modelul Muzei adormite), Margit Pogany (modelul Drei Pogany), Lizica și Irina Codreanu, artista și scriitoarea Nancy Cunard, poeta Mina Loy, dansatoarele Marthe Lebherz, Florence Meyer, Marina Saliapin, precum și ultima parteneră a artistului, pianista britanică Vera Moore.
Ansamblul e completat de corespondențe, afișe, documente personale și obiecte care le-au aparținut acestor femei (rochii, bijuterii), unele provenind din colecții importante precum Victoria & Albert Museum din Londra sau Nouveau Musee National de Monaco.
În premieră mondială, este prezentat un ansamblu inedit de 40 de fotografii de Brâncuși, aflat în colecția Universității de Arte din Cluj, care celebrează 100 de ani de la înființare. Este cel mai valoros fond, după cel deținut de Centre Pompidou de la Paris.
