Municipiul Bucureşti propune un mecanism nou de recuperare a sumelor cheltuite din bugetul local pentru consolidarea clădirilor incluse în Programul Naţional de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat. În proiectul de hotărâre, administraţia locală vorbeşte despre necesitatea unui cadru „sustenabil de finanţare” şi despre un sistem care să permită recuperarea banilor avansaţi fără a bloca programul de consolidare.
În expunerea de motive, se arată că, pentru lista de imobile care ar urma să fie incluse în program au existat discuţii cu 77 de asociaţii de proprietari care şi-au exprimat acordul. Documentaţiile tehnice includ cheltuieli care „nu sunt eligibile pentru finanţare de la bugetul de stat” şi care trebuie suportate din bugetul local. Autorii proiectului susţin că, „în absenţa unui mecanism clar, predictibil şi transparent de recuperare, aceste sume ar genera o presiune bugetară semnificativă”, cu efect direct asupra capacităţii municipiului de a finanţa noi obiective.
Potrivit proiectului, sumele cheltuite din bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile ar urma să fie recuperate de la proprietari sau asociaţii de proprietari prin contracte de restituire. Pentru asociaţiile de proprietari, rambursarea s-ar face „în rate egale, fără dobândă, pe o perioadă de până la 5 ani”, începând cu luna următoare recepţiei lucrărilor. Pentru proprietarii persoane fizice care nu sunt constituiţi în asociaţii, perioada ar putea ajunge la „până la 15 ani”, cu obligaţia constituirii unei ipoteci imobiliare în favoarea Municipiului Bucureşti.
Documentul mai precizează că mecanismul urmăreşte „asigurarea sustenabilităţii financiare a programului de consolidare”, dar şi „protejarea proprietarilor, prin posibilitatea de prelungire a termenului de rambursare până la 15 ani, cu menţinerea caracterului predictibil şi echitabil al plăţilor”. În aceeaşi logică, expunerea de motive vorbeşte despre „un mecanism de protecţie socială pentru proprietari”, în paralel cu recuperarea controlată a sumelor avansate din fonduri publice.
Proiectul introduce şi garanţii ferme pentru Municipiul Bucureşti. În cazul persoanelor fizice care solicită eşalonarea pe termen lung, sumele ar urma să fie garantate prin ipotecă imobiliară, iar orice înstrăinare a imobilului înainte de achitarea integrală a datoriei ar duce la exigibilitatea anticipată a sumelor. De asemenea, dacă debitorul întârzie cu plata ratelor mai mult de 90 de zile, creditorul ar putea declara rezilierea contractului şi ar putea declanşa executarea silită.
Textul notează că implementarea mecanismului „nu presupune cheltuieli suplimentare din partea Municipiului Bucureşti, ci recuperarea graduală, în termen de până la 15 ani de la finalizarea lucrărilor, a sumelor ce urmează a fi avansate din bugetul local”. Tot acolo se afirmă că acest sistem ar elibera resurse pentru alte investiţii în siguranţa seismică şi ar contribui la „menţinerea echilibrului bugetar al Municipiului Bucureşti”.
În prezent, pe lista cu clădiri cu risc seismic există 2504 de imobile, dintre care 405 încadrate în risc seismic 1. Anul trecut au fost reabilitate 2 clădiri, iar, în prezent, sunt 13 clădiri în reabilitare. Contribuţia asociaţiilor sau a proprietarilor a variat de la 2 la 15%. Proiectul a fost aprobat cu 43 de voturi pentru şi 2 împotrivă.
