Bucureștiul, la un pas de faliment (SURSE)

Gestiunea păguboasă a bugetului și investițiilor Capitalei României din ultimii 5 ani a fost confirmată ieri, de fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, într-o dispută în Parlamentul României, cu reprezentanți ai USR.

Acesta a lansat un atac dur la adresa lui Nicușor Dan, arătând că pretendentul la cea mai înaltă funcție în stat a înregistrat rezultate catastrofale în gestionarea fondurilor europene, confirmând analiza avocatului Radu Andrei Dinulescu, cel care dăduse alarma într-un interviu exclusiv acordat redacției noastre săptămâna trecută. Sursele noastre din cadrul Municipalității susțin că proiectul de buget, pus cu mare întârziere în dezbatere publică de către primarul general, este nu doar nesustenabil, ci prezintă și un real risc de faliment al administrației locale.

content-image

Reputatul avocat a detaliat, la solicitarea noastră, problemele bugetare grave cu care se confruntă PMB, bună parte din ele fiind identificate deja și în raporturile Curții de Conturi sau ale instanțelor de judecată. Astfel, sunt cel puțin 5 mari cauze identificate de Radu Andrei Dinulescu pentru dezastrul financiar în care a ajuns Bucureștiul:

content-image

„Printre obiectivele publice de investiții afectate, care aveau finanțare stabilită prin PNRR sau prin alte programe europene și naționale, într-un cuantum de aproape 2 miliarde de euro, regăsim Baza Sportivă Multifuncțională – Dinamo București, Complexul Sportiv Național de Tenis – Lia Manoliu, Ansamblul medical nou de la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul nou de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Centru de Excelență în Oncologie „C.C. ILIESCU”, Rețeaua de infrastructură pentru transportul verde, respectiv Amenajare Piste de Biciclete pe raza Sectorului 2, extinderea traseelor pentru tramvai pe ruta Pipera-Pantelimon, 3 pasaje vitale fluidizării traficului – Gherghiței, Baicului, Ferdinand, amenajarea, reconfigurarea și sistematizarea zonelor (malurile) aferente salbei de lacuri din Sectorul 2. Lista e mai lungă, eu am citat, din memorie, doar proiectele existente și pentru care existau bani alocați.” susține avocatul.

content-image

2. Prejudiciile stabilite de magistrați

„Cazul PUZ Coordonator Sector 2 nu este singular. Cred că cea mai mare pagubă e în viața locuitorilor orașului, atât în calitatea locuirii, cât și în plan financiar. Asta pentru că domnul Nicusor Dan a deschis zeci de acțiuni avand ca obiect anularea autorizațiilor emise de primarul sectorului 2 (primar USR, până de curând, deci asociat, aliat, coleg al primarului general) în baza PUZ Sector 2. Le-a pierdut pe toate la Tribunalul Bucuresti, iar o parte din ele și în recurs. Gândiți-vă că sunt sute de milioane de euro alocate de investitori de bună credință, care în baza legii, aveau autorizații valabile.

Anii de întârziere au însemnat pentru mulți un blocaj financiar, pentru care cineva o să răspundă. Dacă adăugăm aceste pierderi la finanțările pierdute din proiecte publice, vorbim de aproape 2 miliarde de euro, circa 0,66 din PIB-ul României, daune urmare a acestui blocaj. În plus, instanțele au decis, în mai multe dosare din totalul de peste 200, obligarea primarului de a supune aprobării Consiliului General documentațiile PUZ private.

Urmare a refuzului acestuia, amenzile în valoare de 3000 de lei pe zi curg timp de 90 de zile pentru fiecare dosar în care domnul Nicușor Dan nu respectă sentința – niciun legiuitor nu s-a gândit că o autoritate publică poate sfida judecătorii, de aici limita maximă de trei luni. Or, dacă ne gândim că deznodământul în celelalte nu poate fi altul, 270.000 de lei înmulțit cu 200 de sentințe definitive, înseamnă peste 10 milioane de euro, bani care probabil vor fi plătiți tot de bucureșteni, ca și până acum, deși sancțiunea magistraților a fost stabilită în sarcina persoanei Nicușor Dan, nu a Primăriei, fapt constatat și de Curtea de Conturi.

Adăugați alte milioane plătite caselor de avocatură, deși aparatul primarului include o vastă Direcție juridică, iar spețele erau exact din sfera de competență a salariaților, și aveți un tablou al dezastrului.” a completat Dinulescu.

content-image

3. Cheltuieli ilegale

Acesta a explicat și că instituțiile competente au făcut deja verificări ale execuției bugetare până la nivelul lunii decembrie a anului 2023, iar constatările sunt la limita penalului: „Într-un raport al Curții de Conturi, ajuns în spațiul public, se spune că domnul Nicușor Dan ar fi girat un prejudiciu de zeci de milioane de lei. Inspectorii au dispus acum recuperarea sumelor cheltuite ilegal de către primărie, iar sarcina de a aduce înapoi la buget sumele cheltuite aiurea revine acum chiar unora dintre cei care au beneficiat de aceste plăți, adică de angajații instituției conduse de Nicușor Dan.

În urma controalelor, Curtea de Conturi a cerut primăriei să efectueze cercetarea cauzelor care au condus la plata sumei totale de 23.658.149 lei, să stabilească eventualele persoane responsabile pentru plata ilegală a acestei sume și să dispună măsurile de urmărire și recuperare a debitelor, produse, între altele, de contravaloarea costurilor suplimentare, indirecte și conexe, penalitățile de întârziere, cheltuielile arbitrale achitate (taxe arbitrale, onorariu de avocat și onorariu de expert), cheltuielile de executare, dobânzile  penalizatoare, cheltuielile de executare silită, cheltuielile de judecată, taxele judiciare de timbru ca urmare a nerespectării unei obligații contractuale sau nepunerii de îndată în aplicare a unei sentințe judecătorești definitive. Și atenție! Vorbim doar de o mică parte din constatările privind cheltuieli frauduloase derulate în mandatul actualului edil.”

content-image

4. Blocajul urbanistic

„Am arătat în repetate rânduri abuzul privind blocarea investițiilor publice. Însă efectele sunt dezastruoase și pentru economia României, și pentru locuitori. Datele publice ale ANAF au arătat, conform unor analize de audit, că Bucureștiul și-a reduc ponderea contribuției la PIB cu 7%, revenind la nivelul anului de plină criză, 2009. Iar asta exclusiv din cauza suspendării construcțiilor, în contextul în care alte industrii au crescut. Deci prejudiciul real cauzat Bugetului de Stat e mult mai mare. Un alt efect dăunător ținde de trafic și poluare.

Aglomerația fără precedent nu e produsă doar de șantierele abandonate, ci și de traficul cauzat de exodul spre Ilfov. Prin blocajul generalizat al sectorului imobiliar, edilul a contribuit la explozia prețurilor locuințelor și îmbogățirea dezvoltatorilor pe care, oficial, îi blamează, iar multe familii tinere s-au mutat în case ori apartamente accesibile financiar, în localitățile limitrofe. Dar serviciul lor, școala copiilor, spitalele, restaurantele, magazinele sau alte locații de interes au rămas în oraș, obligându-i la folosirea mașinilor.” afirmă Radu Andrei Dinulescu.

content-image

5. Situații cu potențial penal

Acesta a continuat: „Gândiți-vă că doar către STB, prin decizie irevocabilă a instanței, Primăria e obligată să suporte – printr-un credit bancar garantat – peste 60 de milioane de euro. De asemenea, o altă sentință dispune plata a 20 de milioane de euro către fostul RADET, ca despăgubiri pentru pierderile din rețea. În acest context, domnul primar dorește suplimentarea bugetului Direcției de Cultură cu peste 3500%, după cum am văzut în ședința Comisiei Economice de săptămâna asta.

Banii către ASSMB – o instituție controlată de USR, prin apropiații lui Vlad Voiculescu – sunt, de asemenea, mult mai mulți, deși execuția anului trecut, cheltuielile efective, adică, a fost modestă. În același timp, Administrația Străzilor, deși ar avea nevoie de bani, nu poate executa reparațiile și reabilitările atât de necesare, pentru că managementul dezastruos de aici nu a asigurat încheierea unor contracte-cadru cu drumarii, astfel că tot orașul arată ca după bombardament. Apoi, pe lângă toate exemplele amintite, mai există unul incredibil: procesul cu Facultatea de Drept a Universității București.

În prezent, conform Deciziei Civile nr. 985A/2019, pronunțată de Curtea de Apel București, municipalitatea plătește lunar facultății suma-record de peste 35.000,00 de euro, tot ca urmare a refuzului primarului general de a introduce, în dezbaterea CGMB, un proiect de tip PUZ, destinat unei noi clădiri universitare, pe strada Parcului. Și aici au fost intervenienți Nicușor Dan, încă dinainte de a deveni primar (prin Asociatia Salvati Bucurestiul și asociatul său (Fundația Eco-Civica).

Speța este mult mai complicată și mai sulfuroasă, terenul proprietate privată fiind, de facto, indisponibilizat, prin accesibilizarea sa publică de către Primărie. Astfel, Nicusor Dan a incalcat obligatiile stabilite in sarcina acestuia potrivit Codului Administrativ, producând prejudicii semnificative patrimoniului Facultatii, ceea ce i-a adus și o plângere. penală, considerându-se că faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în variantă agravantă, separat de cei deja peste două milioane de euro plătite de bucureșteni în ultimii 5 ani, doar în acest dosar.”

content-image

Rămâne de văzut cum și când vor fi anchetate toate aceste pagube, dar și felul în care consilierii generali vor înțelege să amendeze bugetul, prioritizând domeniile cu adevărat vitale și încercând să prevină viitoare abuzuri.

George Simion își depune candidatura / El va fi însoțit la BEC de Mateusz Moraviecki

Admitere de la Politehnica Bucureşti – Peste 1.700 de candidaţi vor participa la simularea examenului