UPDATE ora 19.33 – ANRE a transmis că afirmaţiile APCE cu privire la structura organizatorică a instituției şi la câştigurile salariaţilor instituţiei sunt false.
„ANRE gestionează o activitate ‘atât de complexă’, încât a creat nu mai puţin de 61 de servicii, departamente şi compartimente, fiecare cu denumiri pompoase şi şefi remuneraţi generos. Această structură supradimensionată este comparabilă cu structura organizatorică a Parlamentului European de la Bruxelles care cuprinde 20 de comisii şi 44 de delegaţii”, se arată într-un comunicat de presă al APCE..
„Conform bugetului pe anul 2024 şi a celui propus pentru 2025 (ORD.101/2024), fiecare salariat ANRE câştigă, în medie, 9.000 de euro pe lună. Această sumă include prime de asigurare de viaţă, sporuri şi alte indemnizaţii, la care se adaugă un buget separat pentru conducere, în valoare de 25 de milioane de lei (aproape 10% din bugetul total al instituţiei). Bugetul total anual al ANRE este de 52,5 milioane de euro, din care peste 60% este destinat salarizării celor 350 de angajaţi”, mai spune asociația.
- Cea mai recentă declarație de avere depusă de Președintele Klaus Iohannis, pe 23 mai 2024, indică faptul că șeful statului a încasat un venit anual în valoare de 186.749 RON, adică aproximativ 3.130 de euro pe lună. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a încasat, conform declarației de avere din 14 iunie 2024, un salariu de 237.189 de lei, adică aproape 4.000 de euro pe lună.
Semne de întrebare privind imparțialitatea
„O mare parte din fonduri – aproape 40 de milioane de euro – provin din taxe şi tarife plătite de furnizorii şi distribuitorii de energie şi gaze naturale pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii anuale. Adică, o mare parte din buget, ANRE şi-l asigură tocmai de la cei pe care trebuie eventual să îi controleze, reglementeze sau să îi protejeze pentru a funcţiona şi în anul viitor (…) Acest sistem ridică semne de întrebare privind imparţialitatea instituţiei şi nivelul ridicat al salarizării personalului”, susține APCE.
„Prin taxele de autorizare anuală, multiplicate şi plătite de furnizorii şi distribuitorii de energie din România, fiecare consumator din ţară achită indirect, prin facturile de energie electrică, aproximativ 40-50 de lei pe an pentru bunăstarea ANRE, fără a primi mare lucru în schimb”, se mai arată în comunicat.
Aroganță și sfidare
Totodată, asociația afirmă că interacţiunea cu ANRE este foarte dificilă şi, de multe ori, inutilă.
„Interacţiunea APCE cu ANRE a fost marcată de dificultăţi şi, adesea, de inutilitate, negăsind o cale comună de comunicare. În calitate de reprezentanţi ai societăţii civile, am fost întâmpinaţi cu aroganţă şi un mod sfidător de tratare a problemelor. În general, societatea civilă percepe ANRE ca fiind o instituţie îndepărtată de scopul său iniţial. Lipsa unui control parlamentar sau instituţional real, gestionarea deficitară a crizelor energetice din trecut şi finanţarea controversată sunt doar câteva dintre problemele grave percepute la nivelul societăţii”, spune asociaţia.
În plus, ANRE continuă să ia decizii fără consultări reale cu actorii relevanţi, se menţionează în comunicat, un exemplu în acest sens fiind Ordinul nr. 96/2024, prin care preşedintele ANRE a majorat tarifele de distribuţie a energiei electrice cu 8%, până la 28%, ceea ce a dus la costuri de transport aproape duble faţă de preţul energiei active din facturi.
„Când APCE a solicitat acces la documentele care au stat la baza acestei decizii, răspunsul ANRE a fost că informaţiile sunt clasificate conform unui ordin intern nr. 179 din 2020”, au adăugat membrii APCE.
