Bulgaria nu intenţionează să furnizeze arme suplimentare Ucrainei, a anunţat marţi Dimităr Stoianov, noul ministru al apărării din guvernul premierului Rumen Radev, prezentând priorităţile ministerului său pe durata mandatului actualului executiv condus de fostul preşedinte, relatează Novinite.com.
Conflictul a ajuns într-un stadiu în care o soluţie militară este puţin probabilă, iar eforturile ar trebui să se concentreze mai degrabă pe diplomaţie, a declarat Stoianov într-o conferinţă de presă. Potrivit ministrului, războiul a devenit în mare parte unul de poziţie, livrările continue de echipament militar nereuşind să producă un rezultat decisiv pe câmpul de luptă.
“Războiul din Ucraina nu va fi rezolvat pe câmpul de luptă. Asistăm la un război de poziţie şi, indiferent de cantitatea de armament acumulată, singurul rezultat este pierderea de vieţi omeneşti”, a declarat Stoianov.
Ministrul apărării a făcut apel la negocieri între părţile implicate în conflict, subliniind că o soluţionare durabilă poate fi obţinută numai prin dialog. “Este timpul să ne aşezăm la masa negocierilor. Este timpul să căutăm o pace justă, iar acea pace trebuie stabilită de cele două părţi implicate în conflict”, a declarat el.
Stoianov a subliniat, de asemenea, importanţa Uniunii Europene în orice proces de pace viitor, deşi a sugerat că blocul ar întâmpina dificultăţi în a acţiona ca mediator neutru din cauza sprijinului acordat Ucrainei încă de la începutul războiului.
Explicând poziţia guvernului cu privire la asistenţa militară, ministrul a spus că Bulgaria nu vede necesitatea de a trimite arme suplimentare. “Ucraina are nevoie de mai mulţi oameni, nu de mai multe arme. Are suficiente arme, aşa că nu intenţionăm să furnizăm mai multe arme armatei ucrainene”, a spus el.
Pe lângă politica faţă de Ucraina, Stoianov a prezentat priorităţi mai ample în domeniul apărării. El a confirmat că Bulgaria a pregătit un plan de creştere a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2030. Conform propunerii, 3,5% vor fi alocaţi direct cheltuielilor militare, în timp ce restul de 1,5% ar acoperi investiţiile legate de apărare, precum infrastructura, securitatea cibernetică şi alte capacităţi strategice.
Ministrul s-a angajat, de asemenea, să accelereze proiectele menite să modernizeze Forţele Armate Bulgare, descriindu-le ca un obiectiv cheie al Ministerului Apărării în următorii ani.
CE AJUTOR A TRIMIS BULGARIA ÎN UCRAINA
Potrivit datelor ONU privind comerţul cu arme, Bulgaria a fost un furnizor important, în mare parte indirect, de echipament militar pentru Ucraina începând din 2022. Cantităţi mari de tancuri, vehicule blindate şi sisteme de artilerie din era sovietică au fost exportate în principal către Republica Cehă, Polonia şi Marea Britanie, ţări despre care analiştii consideră că au acţionat ca intermediari pentru livrările către Ucraina. Pe lângă aceste transferuri indirecte, Bulgaria a furnizat şi ajutor direct limitat, inclusiv arme antitanc şi arme uşoare în 2024 şi 2025. Rapoartele sugerează că, în primele luni ale războiului, exporturile bulgare au jucat un rol major în aprovizionarea cu muniţie şi combustibil a forţelor ucrainene. În ansamblu, datele indică un flux susţinut şi structurat de arme bulgare în cadrul lanţurilor de aprovizionare aliniate la NATO, în ciuda mesajelor politice diferite transmise pe plan intern.
Actualul premier Rumen Radev, fost pilot militar, a avut în timpul mandatului de preşedinte unele poziţii considerate a fi proruse.
Radev şi-a construit reputaţia politică prezentându-se ca un duşman al “statului mafiot” oligarhic al ţării, dar adversarii săi susţin că politicile sale se aliniază adesea cu cele ale Kremlinului, în special în ceea ce priveşte războiul din Ucraina, scrie POLITICO.
Radev a încurajat Ucraina să ceară pacea, nu susţine trimiterea de arme la Kiev şi afirmă că insistenţa sa asupra faptului că Crimeea este “rusă” reflectă pur şi simplu o realitate strategică. De asemenea, el a criticat aderarea Sofiei la zona euro din acest an, susţinând că noua monedă a alimentat inflaţia.
În declaraţiile sale de după votul care l-a adus la putere, Radev a spus că alegerile au reprezentat o oportunitate de a “recupera” ţara de la oligarhi, dar a cerut, de asemenea, relaţii de “respect reciproc” cu Moscova, bazate pe rolul Rusiei în eliberarea Bulgariei de sub Imperiul Otoman în 1878.
Deşi aceste poziţii l-au ajutat să-şi construiască o bază de sprijin în ţară, el a evitat confruntarea directă cu Occidentul şi, în general, s-a aliniat curentului principal european atunci când a participat la reuniunile Consiliului European de la Bruxelles, notează POLITICO.
Fondurile europene sunt vitale pentru cea mai săracă ţară membră a UE, iar liderii bulgari au evitat în mod tradiţional orice gesturi provocatoare la Bruxelles.
În zilele premergătoare alegerilor, fostul pilot de MiG-29 a respins acuzaţiile că ar fi pro-rus. “Nu văd ce fel de poziţie pro-rusă aş avea. Am poziţii complet pro-bulgare, am poziţii pro-europene”, a spus el.
