„Frâna datoriilor” (debt brake), care limitează deficitul bugetar la 0,35% din PIB, va fi modificată, pentru a permite viitorului Guvern de la Berlin o marjă de manevră mai mare. Şi investitorii speră că noul Executiv va adopta reformele economice necesare stimulării creşterii, va majora investiţiile în infrastructură şi mediu, şi va atenua reglementările stricte privind împrumuturile.
Bundesbank sugerează că frâna datoriilor ar trebui legată de ponderea datoriei guvernamentale în PIB.
Dacă ponderea datoriei guvernamentale a Germaniei în PIB este de sub pragul UE de 60%, autorităţile de la Berlin vor putea împrumuta echivalentul a 1,4% din PIB în fiecare an. În schimb, dacă datoria depăşeşte 60% din PIB, propunerea Bundesbank va limita împrumuturile guvernamentale anuale la 0,9% din PIB.
Prin acest plan Guvernul de la Berlin va avea la dispoziţie încă 100 – 220 miliarde de euro pe an până în 2030, în funcţie de ponderea datoriei guvernamentale în PIB.
În 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB a fost de 62,9%, iar cele mai recente date, din trimestrul trei din 2024, indică un nivel de 62,4%.
Germania, cea mai mare economie europeană, s-a contractat pentru al doilea an consecutiv în 2024, a confirmat luna trecută Institutul de Statistică (Destatis).
Anul trecut, PIB-ul Germaniei a înregistrat un declin de 0,2%, după o scădere de 0,3% în 2025, iar analiştii se aşteaptă la o nouă contracţie în 2025. Ar fi pentru prima dată de la Reunificare când economia s-ar contracta pentru al treilea an consecutiv.
Fiind o economie orientată spre export, Germania este afectată de cererea globală slabă şi de concurenţa produselor din China. Anul trecut, exporturile au scăzut cu 0,8%, comparativ cu 2023, pe fondul reducerii cererii pentru maşini şi echipamente „made in Germany”.
