Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău își propune digitalizarea colecțiilor de plante aflate în portofoliu și evaluarea sistematică a toleranței speciilor la secetă, în urma congresului internațional de horticultură de la Kyoto, conducerea instituției atrăgând atenția că România se poate inspira din modelul japonez în ceea ce privește legislația OMG, aplicabilitatea tehnologiei în agricultură, tipurile de sere și respectul față de mediul înconjurător.
O delegație a BRGV Buzău, formată din directorul instituției, Costel Vînătoru, și cercetătorul Geanina Negoșanu, a participat la cel de-al 32-lea Congres Internațional de Horticultură (IHC2026), desfășurat la Kyoto International Conference Center, din Japonia, în perioada 23-28 august.
Congresul a reunit cercetători din peste 70 de țări și a cuprins 27 de simpozioane, sesiuni plenare, postere, workshopuri și vizite tehnice.
Potrivit BRGV Buzău, vizibilitatea internațională a cercetării în cazul instituției de la Buzău a fost confirmată prin interesul manifestat pentru genotipurile de ardei iute, castravete amar (Momordica charantia), iris, busuioc și soiul Sideritis cypria, specie capabilă de a se comporta ca un filtru vegetal pentru particule materiale.
‘I-a surprins foarte mult, în primul rând, pentru că noi am reușit să aclimatizăm specia din Momordica și ceea ce i-a fascinat foarte mult a fost că am reușit să avem soiuri distincte, din punct de vedere al culorii, dimensiunilor, deși ei sunt mult mai aproape de originea speciei. Legat de lucrarea referitoare la ardeiul iute, au fost mulți competitori pe zona aceasta, au fost impresionați de România, care nu este cunoscută ca o țară cu rezultate pe zona aceasta. Foarte mulți s-au plecat și asupra lucrării prezentate de colega mea, cu lucrarea despre Sideritis cypria. Noi am prezentat planta ca una ornamentală, medicinală și care poate contribui la purificarea aerului, în special la reținerea suspensiilor din aer, praf și alte particule’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.
Pentru BRGV, a adăugat el, direcțiile cu cea mai realistă aplicabilitate imediată după congres sunt digitalizarea colecțiilor, caracterizarea fenotipică standardizată, evaluarea sistematică a toleranței la secetă și corelarea datelor biochimice cu cele genetice și fenotipice, în colaborare cu universități și laboratoare specializate în genomică.
‘Această deplasare ne ajută foarte mult să ne facem o proiecție în ceea ce privește dotarea, pe urmă, cum să ne ușurăm munca în zona aceasta de conservare a resurselor pentru că a fost un stand foarte important, în care aveau o aparatură de ultimă generație utilizată în conservarea ADN-ului, ARN-ului, păstrarea lui pe o perioadă lungă de timp și chiar și a resurselor ca atare’, a precizat Costel Vînătoru.
El a mai punctat că Japonia poate deveni un model în horticultură.
‘România are foarte multe de învățat de la japonezi, în primul rând modul în care folosesc tehnologia în agricultură. I-am întrebat, de exemplu, cum este legislația lor privind organismele modificate genetic (OMG) și biotehnologiile și au spus, da, le acceptăm, dar numai pentru cercetare. Chiar dacă au capacitatea de vârf să obțină OMG, toate acestea sunt conservate numai pentru măsuri limitative, în rest, sunt foarte atenți în zona aceasta de conservare a biodiversității, de sănătate, de mediu. De altfel, Japonia, de la un cap la altul, o poți vedea ca pe o grădină botanică. Am văzut un respect foarte mare pentru mediu. Au puse la punct laboratoare de bioinformatică. La noi, bioinformatica este la început, în anumite zone. Pe urmă, vorbim despre spațiile protejate, au sere care ar fi mult mai corespunzătoare decât cele pe care le avem noi, sere moderate ca înălțime. Consider că tipurile acestea ar fi fost grozav de implementat în România, în raport de condiții climatice de aici’, a subliniat directorul BRGV Buzău.
Cercetătorii BRGV au prezentat în cadrul Congresului Internațional de Horticultură de la Kyoto șase lucrări științifice care au documentat cele mai iuți soiuri de ardei iute din colecție, cu concentrații de până la 2.600.000 de unități pe scara Scoville, lucrări despre castravetele amar și Sideritis apreciate în zona medicinală, cercetări privind florile de iris și o colecție de busuioc.
