Cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) vor prezenta în cadrul Congresului Internațional de Horticultură (IHC-2026-International Horticultural Congress) care va avea loc la Kyoto, în Japonia, șase lucrări științifice care documentează cele mai iuți soiuri de ardei iute obținute, cu concentrații de până la 2.600.000 de unități pe scara Scoville, lucrări despre castravetele amar și Sideritis apreciate în zona medicinală, cercetări privind florile de iris și o colecție de busuioc.
Prima dintre lucrările cu care BRGV Buzău se va prezenta la IHC, în perioada 23-28 august, face referire la patru soiuri de ardei iute, două dintre ele având cele mai ridicate concentrații de capsaicină din colecția aflată în portofoliul instituției.
‘Avem șase lucrări, două sunt coordonate de mine, este vorba despre o lucrare referitoare la ardeiul iute, unde prezint o scurtă istorie a ameliorării ardeiului iute în România și în special la Buzău, pentru că noi am reușit să obținem mai multe soiuri în timp. Buzău are o tradiție în ameliorarea ardeiului, aici a fost oarecum recunoscut ca fiind cultivat cel mai vechi soi de ardei iute din România, este vorba de un ardei special, Cornul caprei, care era utilizat de cultivatori și folosit la murături, dar și la produsele tradiționale, Babicul de Buzău, Cârnații de Pleșcoi, preparare culinare care au reușit să fie recunoscute pe plan național și internațional. Eu voi vorbi vorbesc despre baza de germoplasmă care este compusă din peste 1.000 de genotipuri, cum au fost obținute, o scurtă descriere a celor șase soiuri care au fost obținute de colectivul pe care îl coordonez. Este vorba despre ardeiul Cornul caprei – Decebal, un alt ardei Roial, avem o realizare recentă, Grigoraș, un soi valoros, Vlaicu, Halep, soiul cu concentrația cea mai ridicată de capsaicină, deci foarte iute și Ciprian, ultima creație, care acum se află în curs de omologare, un ardei pretabil în special pentru obținere de boia. Noi am prezentat în 2016, la Brisbane, în Australia, o linie de ardei care a fost apreciată la vremea respectivă, o linie cu o concentrație peste 2.400.000 de unități pe Scara Scoville, acum ne-am dus undeva spre 2.600.000 de unități. Halep este este cel mai iute soi comercial, care a intrat deja în catalogul național și european, se apropie undeva de 2 milioane de unități pe scarea Scoville. Sunt și alte creații în cercetare, linia Grigoraș încrucișat cu Habanero și de acolo s-a obținut un genotip cu concentrații care depășește undeva la 2.600.000 de unități pe scarea Scoville’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Planta a fost intens studiată și cultivată în scop științific de către specialiști, ținând cont de întrebuințările multiple pe care le oferă substanța care dă iuțeala ardeiului, capsaicina.
‘Vorbim de o plantă alimentară, o plantă medicinală, așa cum se știe, capsaicina este folosită pe scară largă la diverse medicamente, în primul rând, antiinflamatorii. Pe urmă, sunt extracte din ardei iute folosite pentru combaterea alcoolismului. Puțini știu că odată cu creșterea concentrației de capsaicină, crește în fruct și conținutul de vitamina C. Pe urmă, vorbim de celelalte substanțe valoroase și concentrate, caroten, licopen, pe care organismul nu le fabrică și le primește din alimentație. Să nu uităm de întrebuințarea capsaicinei în industria de autoapărare’, evidențiază cercetătorul.
Cea de-a doua lucrare pe care directorul BRGV Buzău o va prezenta la Kyoto se referă la istoria aclimatizării castravetelui amar în România și obținerea primelor soiuri autohtone.
‘A doua lucrare vizează Momordica charantia, castravetele amar. Am fost pionieri la aclimatizarea speciei în România și apoi am reușit să obținem soiuri românești. Primul soi Rodeo, apoi Brâncuși, Amiral și ultima Palade. Mai avem în lucru o linie 6 și o altă linie 7, care și acestea vor fi omologate. Vorbind de o specie nouă, necunoscută de publicul larg, o specie care are multe întrebuințări. La noi nu este acceptată sau apreciată ca o plantă legumicolă alimentară ci ea a fost, oarecum îndrăgită de români, mai mult de nevoie. În lumea științifică vorbim de o plantă benefică pentru bolnavul de diabet, dar cu multe aplicații în zona medicală. Este consumată de cei care au glicemia ridicată, cei care sunt expuși la obezitate, cei care au probleme cu fierea, ficatul, pancreasul, o plantă care echilibrează nutrițional organismul. Deși noi nu ne aplecăm foarte mult asupra beneficiilor medicinale, pentru că sunt colegii noștri din cercetare din zona aceasta care studiază bine efectele acestor fructe și a plantei, suntem bucuroși că am reușit să aducem specia în România, am reușit să o aclimatizăm, să obținem soiuri și chiar să vedem în farmacii oficial medicamente produse din fructele sale’, atrage atenția Costel Vînătoru.
Alte patru lucrări semnate de cercetătorii BRGV Buzău, Matilda Popescu, Bianca Mușat, Camelia Bratu și Geanina Negoșanu vor fi prezentate în cadrul sesiunilor științifice care se vor desfășura cu ocazia IHC-2026 din Japonia.
‘Colega mea Geanina Negoșanu, va prezenta Sideritis Cypria, o noutate pentru această zonă a Europei, întrucât nu a fost cultivată niciodată în România. Este o plantă medicinală valoroasă, o plantă ornamentală dar care poate reduce nivelul de poluare semnificativ, în special absorbția prafului și suspensiilor din aer. Mai vorbim despre o altă lucrare care vizează tot Momordica charantia, lucrare realizată și coordonată de cercetătorul Mușat Bianca. În această lucrare sunt prezentate caracteristicile calitative, biochimice, ale soiurilor pe care noi le-am obținut. Pe urmă, mai avem o lucrare coordonată de colega mea, Matilda Popescu și vizează irisul. Vorbim despre noi perspective de înmulțire și de ameliorare la această specie. Așa cum știm, irisul se înmulțește de cele mai multe ori pe cale vegetativă, însă a fost pusă la punct o metodă de înmulțire prin semințe. Sunt în piață foarte multe soiuri, nu s-a lucrat foarte mult în România pe iris, noi avem o colecție bogată, compusă din peste 50 de soiuri, însă am implicat 47 de soiuri în cercetări. Pe urmă, mai avem o lucrare care vizează genotipurile de busuioc condusă și elaborată de cercetătorul Bratu Camelia. Vorbim de soiurile noastre de busuioc omologate, Athos, Miron, Săvârșin și Teodor, soiuri care au fost înscrise în catalogul oficial cu caracteristici distincte, deosebite’, precizează coordonatorul echipei de cercetători.
Acceptarea lucrărilor și susținerea lor în cadrul IHC reprezintă o certificare a muncii pe care specialiștii buzoieni au depus-o în ultimii ani în domeniul horticulturii, apreciază conducerea instituției.
‘Este vorba despre IHC, cel mai mare congres de horticultură, organizat de Societatea Internațională a Horticulturilor, un congres mondial, care se ține din patru în patru ani. La acest congres vin specialiști de pe toate continentele și este cel mai înalt congres științific din domeniul nostru. Trebuie să facem față pentru a arăta și a pune România pe harta științifică internațională, chiar dacă resursele financiare sunt modeste. Vorbind de o unitate la început de drum, aceste lucrări științifice certifică munca noastră și o facem cunoscută’, a conchis Costel Vînătoru.
Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău este o instituție publică de cercetare, aflată sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Banca are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice.
Foto: (C) Florin Zafiu/AGERPRES
