Similară cu sărbătoarea cireșilor înfloriți din Japonia, în municipiul Buzău ar putea avea loc o sărbătoare a castanilor înfloriți pe bulevardul Nicolae Bălcescu, unul dintre cele mai romantice bulevarde din țară, unde arborii formează tuneluri adânci ale căror umbre sunt luminate parcă și ziua și noaptea de inflorescențele albe, înalte, cu petale delicate și parfumate.
Bulevardul Nicolae Bălcescu leagă centrul istoric al municipiului Buzău și Palatul Comunal cu ceasul care dă ora exactă pe melodia regretatului artist Benone Sinulescu, de Parcul Crâng, rămășiță a Codrilor Vlăsiei. Artera este presărată de cafenele și restaurante, instituții de cultură, reprezentând o zonă de promenadă preferată în orice anotimp al anului.
Primăvara, bulevardul se transformă într-un tunel cu castani de la un capăt la celălalt, întrerupt ici, colo de câte o străduță adiacentă.
Pentru a proteja arborii, de câțiva ani, administrația locală a decis ca din primăvară și până în toamnă, pe timpul zilelor de sâmbătă și duminică, circulația rutieră să fie închisă pe un anumit sector, cu scopul de a proteja castanii de poluare.
Referitor la un posibil eveniment dedicat înfloririi castanilor, similar cu cel dedicat cireșilor înfloriți din Japonia, primarul Constantin Toma a precizat că deja este o sărbătoare a primăverii și, în perspectivă, se pot face demersuri.
‘Primăria Buzău a decis în ultimii ani ca sâmbăta și duminica să nu se circule, iar dacă se usucă un copac, îl înlocuim tot cu un castan. Cea mai bună protecție ar fi să nu circule nici o mașină acolo. Este de discutat, trebuie un proiect și trebuie și un acord politic aici. Gândim în perspectivă, vedem ce se va întâmpla. Bulevardul este deja un brand pentru municipiu, dar trebuie să ai și străzi pe care să nu mai circule mașinile. Va fi o decizie probabil care se va lua în timp. Înflorirea castanilor este o sărbătoare până la urmă, o sărbătoare a primăverii, o sărbătoare a frumosului, o sărbătoare a tradiției, a istoriei, pentru că au fost plantați la sfârșit de secolul XIX’, a declarat pentru AGERPRES, Constantin Toma.
De altfel, Buzăul în anii de dinaintea Primului Război Mondial a cunoscut o evoluție a felului în care locuitorii își petreceau timpul liber, potrivit cărții ‘Modernizarea orașului Buzău 1880-1950. Arhitectură, urbanism, igienă’, scrisă de Viorel Gheorghe.
‘De la plimbările prin Parcul Crâng, specifice perioadei de mijloc a secolului al XIX-lea, ajungem la spectacole de teatru, la cursele de cai și, într-un final, la cel de cinema, noua magie care cuprinde întreaga lume. (…) Timpul social al multor buzoieni începe să fie împărțit între cel ocupat sau plătit și cel liber, cel dedicat loisir-ului, care duce la definirea unui spațiu urban nou. Modernizarea parcurilor, montarea de băncuțe de-a lungul bulevardelor, construirea unui hipodrom sunt doar câteva exemple’, arată scriitorul Viorel Gheorghe.
Una dintre provocările vremurilor a fost trasarea unui bulevard care să unească Crângul de centrul orașului Buzău. După dezbateri și un plan bine pus la punct, la sfârșitul secolului XIX încep lucrările de construcție a Bulevardului Parcului, ulterior Ion C. Brătianu, astăzi Nicolae Bălcescu, pe traseul vechiului apeduct, care a fost pavat și plantat cu castani.
‘Au fost expropriate terenuri din prelungirea străzii Gârliței. Licitația pentru construirea noului bulevard s-a organizat la 15 ianuarie 1887, lucrările fiind încheiate la 31 martie 1888. A primit numele de Bulevardul Parcului, iar din 1896, ‘I.C.Brătianu’ ca semn de omagiu adus memoriei marelui om politic român. În 1891 a fost pavată, pentru a deveni o arteră de circulație modernă, iar în 1892, pe noul bulevard au fost amplasate 46 de canapele, completate cu alte 40 în 1908. (…) Plimbările prin Crâng și pe noul bulevard au reprezentat un mod plăcut de petrecere a timpului liber. (…) Cei mai mulți arbori plantați au fost cumpărați de la horticultori renumiți. În anul 1891, arborii au fost achiziționați de la pepiniera din București a lui Louis Lagvray. (…) Primarul N. I. Constantinescu a prezentat câteva date despre plantările de arbori în Buzău. Astfel, numai în primăvara acelui an au fost plantați 537 de castani sălbatici pe Bulevardul Parcului până în pădure’, se precizează în volumul ‘Modernizarea orașului Buzău 1880-1950. Arhitectură, urbanism, igienă’, pus la dispoziție de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Buzău.
Plantarea castanilor în aliniament de-a lungul bulevardului nu a fost realizată la întâmplare, sunt de părere specialiștii.
‘Sunt arbori de aliniament, au o creștere frumoasă, sunt cu coroana deschisă, au aceste flori care arată foarte bine în momentul în care sunt înfloriți. Sunt o serie de specii care se pretează pentru aliniamente, printre care și castanul porcesc. Forma coroanei poate să fie foarte frumoasă când este singur plantat și are loc să se dezvolte, dar și atunci când este în aliniamente. După aceea, și florile albe care rezistă în jur de două-trei săptămâni pe an în funcție de temperaturi, decorează și dau, așa, o senzație de de lumină pe bulevard, iar atunci când sunt în aliniament, creează anumite tunele. Ei au fost plantați de către specialiști la distanța corespunzătoare astfel încât să se îmbine coroanele și în lungime și în distanța dintre ei, plus că oferă umbră, oferă oxigen, absorb gazele de eșapament’, a precizat, pentru AGERPRES, prodecanul Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, George Adrian Peticilă.
Bulevardul a fost evocat și în cartea ‘Orașul cu castani și amintiri’, a publicistului și scriitorul buzoian Nicolae Peneș, în numeroase memorii, cărți și monografii, publicații științifice și cărți de poezii. Se regăsește printre preferințele turiștilor care aleg municipiul Buzău, artera fiind considerată relaxantă, romantică și frumoasă, cu precădere la finalul săptămânii, când circulația autoturismelor pe sectorul de drum către Parcul Crând este interzisă. Partea carosabilă devine o alee pietonală flancată de zeci de castani, iar vara sunt organizate diferite evenimente culturale, artistice și sportive.
În prezent, bulevardul numără în jur de 500 de castani, cei mai mulți regăsindu-se între Parcul Crâng și clădirea Prefecturii.
