Cu ajutorul dronelor și a realității virtuale, cercetătorii vor încerca să răspundă la întrebările privind modul în care cutremurele din zona Buzău-Vrancea afectează stabilitatea unor forme de relief care pot da naștere alunecărilor de teren, surpărilor sau viiturilor, datele urmând să fie puse la dispoziția autorităților care gestionează hazardele naturale, dar și publicului larg.
Institutul de Geografie al Academiei Române organizează o acțiune pilot de testare și evaluare a Laboratorului de Realitate Virtuală VR GeoLab dezvoltat la Stațiunea de Cercetări pentru Hazarde Naturale Pătârlagele. Cercetătorii colectează date privind hazardul seismic și efectele cutremurelor asupra proceselor care modelează relieful, într-un mediu virtual, îmbunătățind înțelegerea cutremurelor și sprijinind capacitatea de răspuns a autorităților.
‘Este vorba de un proiect internațional în cadrul căruia la Stațiunea de Cercetări pentru Hazarde Naturale de la Pătârlagele a Institutului de Geografie vom realiza un sistem de înțelegere, estimare, evaluare, cuantificare a situațiilor de tip multihazard și multirisc într-un context participativ, modern, potențat de dezvoltările acestea recente în realitatea virtuală. Mediul acesta de la Subcarpații de Curbură, din regiunea seismică Vrancea, va fi transpus prin intermediul unor studii de caz reprezentative într-un mediu de realitate virtuală prin care să încercăm să înțelegem cum interacționează seismicitatea de ansamblu a regiunii cu procesele de versant, cu viiturile rapide, cu inundațiile, cu alunecările de teren, într-un context numit de noi multihazard sau multihazard-risk. Încercăm să fundamentăm cât mai multe studii de caz care să ne ajute să înțelegem relația aceasta atât la nivel local cât și la nivel regional și, practic, modul acesta imersiv de percepție și de înțelegere va fi implementat în cadrul unui sistem de realitate virtuală la stațiunea noastră de cercetări de la Pătârlagele’, a declarat vineri, pentru AGERPRES, cercetătorul științific la Institutului de Geografie al Academiei Române, Mihai Micu.
Potrivit reprezentanților instituției, platforma va permite cercetarea colaborativă și sprijinirea procesului decizional în medii virtuale între utilizatorii situați în medii diferite, încurajând cooperarea transnațională. Mai mult, VR GeoLab va putea fi utilizat și pentru abordarea altor riscuri naturale legate de schimbările climatice, inclusiv alunecările de teren și inundațiile.
‘Toate aceste riscuri sunt extrem de complexe, ele au o sumă mare de factori care interacționează într-un mod dinamic. Primul pas pentru o mai bună guvernanță a riscului este înțelegerea completă a riscului, a probabilităților de apariție în timp și spațiu a unor astfel de fenomene, iar acest mediu nou, inovativ, de realitate virtuală, permite studierea unor medii care sunt replici fidele ale mediului natural, această studiere având loc din puncte diferite. De acum încolo, pentru o perioadă mai lungă de timp, un an, doi, noi vom face o serie de măsurători integrate cu drone, măsurători geofizice, măsurători de morfometrie a reliefului, măsurători de morfodinamică a proceselor de albie și de versant și toate astea vor fi integrate în acest sistem de realitate virtuală. Studiile de caz sunt în județul Buzău, cele mai multe pe Valea Buzăului, pe Bâsca Rozile, Bâsca Mare, Bâsca Mică, chiar pe Valea Buzăului, în bazine hidrografice mici, la Pătârlagele, Valea Muscelului, la Pănătău și așa mai departe’, mai precizează cercetătorul.
Județul Buzău este situat în cea mai importantă arie seismică a României, în zona Vrancea, care generează frecvent cutremure adânci, cu frecvență ridicată și propagare asimetrică. În anumite situații, pot da naștere unor noi hazarde naturale.
‘Cercetăm predispoziția oferită de relief în ceea ce privește inițierea și reactivarea unei game foarte largi de procese de deplasare în masă, de alunecări de teren, de curgeri de noroi, de curgeri de material grosier, surpări, prăbușiri, cu cauze atât naturale cât și potențate antropic. Toate astea sunt la fel potențate, de seismicitatea de ansamblu, vorbim aici de cea mai importantă regiune cu cutremure de adâncime intermediară din Europa, regiunea seismică Vrancea, care nu numai în cadrul cutremurelor cu magnitudine mare, ci și în cadrul cutremurelor cu magnitudine mică, destul de frecvente. Această seismicitate crește instabilitatea versanților și îi face să aibă o predispoziție ridicată pentru astfel de procese de modelare de alunecări superficiale, alunecări profunde, curgeri de noroi, curgeri de material grosier sau chiar prăbușiri, surpări. Colaborăm aici cu specialiști din țări precum Japonia, Italia, Belgia, Elveția, Franța în cuantificarea acestui hazard și acestui risc și am identificat, bineînțeles, atât la nivel local, cât și la nivel regional pentru județul Buzău, areale mai mulți sau mai puțin predispuse la alunecări de teren la viituri rapide și inclusiv areale cu expunere ridicată, cu vulnerabilitate ridicată și implicit cu risc ridicat. Avem astfel de evaluări pe care permanent le promovăm către autorități, atât cele cu atribuții în preîntâmpinare, în prevenție, cât și cele cu atribuții în recuperare, în răspunsul la dezastre’, a subliniat Mihai Micu.
În ultimele zile, Institutul de Geografie al Academiei Române a organizat o serie de întâlniri cu mediul academic pentru a dezbate subiecte privind utilizarea realității virtuale pentru vizualizarea geomodelelor complexe sau despre seismicitate și alunecările de teren superficiale în zona Subcarpaților de Curbură.
Foto: Florin Zafiu / AGERPRES
