Cinci muzee din județul Buzău, în care se regăsesc obiecte de patrimoniul național, vor fi închise pe durata unei săptămâni, astfel încât echipe specializate să desfășoare dezinsecții cu substanțe care să nu afecteze bunurile cu valoare istorică și financiară deosebită, ținând cont că în perioada toamnei în spațiile muzeale își pot face apariția dăunători ce pot produce pagube considerabile.
În perioada 15-20 octombrie 2026, Muzeul Județean Buzău desfășoară o acțiune programată de dezinsecție în spațiile muzeale, în depozite, săli de expoziție, birouri, carantine și în laboratoare. Potrivit instituției, este o măsură necesară de protecție a patrimoniului cultural cât și pentru menținerea unui mediu sigur și adecvat în toate sediile pavilionare ale muzeului.
Astfel, Muzeul de Arheologie, Istorie și Artă, Centrul Muzeal ‘I. C. Brătianu’ Buzău, Muzeul de Etnografie ‘Vergu-Mănăilă’, Muzeul Chihlimbarului și Casa Memorială ‘Vasile Voiculescu’ vor fi închise publicului în mod etapizat. Spre deosebire de locuințele obișnuite, în muzee dezinsecția clasică prin pulverizare chimică este adesea interzisă sau strict limitată, deoarece substanțele lichide pot păta, dizolva sau degrada ireversibil piesele de valoare istorică.
‘Substanțele pe care le folosim nu sunt de natură să afecteze bunurile de patrimoniu, indiferent că vorbim de piele, hârtie, ceramică, os, piatră. Se fac dezinsecții doar în depozite și în spațiile de expunere. Bunurile de patrimoniu nu sunt atinse cu substanțe chimice lichide. Dezinsecția se face în special cu substanțe care se evaporă ușor. Lichidele sunt folosite doar pentru suprafețele orizontale și doar pentru podea. Există și procedura de anoxie, în zona procesului de conservare. Este vorba despre o instalație etanșă, care scoate oxigenul din încăpere și face ca microorganismele aerobe să fie îndepărtate, dar dezinsecția este și pentru alte tipuri de dăunători’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.
Insectele și micro-organismele sunt principalele pericole care pot afecta patrimoniul cultural deținut de un muzeu, putând să distrugă obiecte cu valoare istorică din lemn, textile, hârtie, picturi sau exponate din istorie naturală. Cariile de lemn, moliile, gândacii sau mucegaiul pot produce daune considerabile.
‘Spre exemplu, primăvara sunt carii, acolo unde există. Nu sunt de natură a distruge alte bunuri de patrimoniu decât cele care au suport de lemn. Aici vorbim de rame de tablouri, vorbim de componente din lemn în special în zona de etnografie. Acum, toamna, nu este cazul la noi, putem vorbi de la șoareci, până la anumite larve pe care le depun insectele și care, odată cu venirea frigului, se pot retrage în spații calde. Muștele pot distruge straturile de uleiuri și vopseluri, vorbim de molii care pot distruge țesăturile de interes etnografic, dar și de țesăturile monumentale pe care noi le avem în colecțiile muzeului. Cu mucegaiul este o problemă și anume el poate fi activ tot timpul anului, de aceea se intervine foarte repede când este observat, indiferent de anotimp. Se intervine cu substanțe pe bază de ioni de argint, care îl împiedică să revină’, precizează Daniel Costache.
Intervenția întârziată sau neefectuarea programată a dezinsecțiilor pot produce pagube considerabile, atât din punct de vedere financiar cât și patrimonial.
‘Dacă ne gândim la materialul suport, vorbim de hârtie, de piele, de lemn, vorbim de pânze, mai puțin ceramică și piatră sau silex, toate pot fi atacate de diferiți dăunători. Dacă ar fi bunuri distruse, Doamne ferește, de dăunători sau de accidente, gândiți-vă la bunuri cu valori de la zeci, sute de euro până la mult mai mult decât atât. Partea bună, nu ne confruntăm cu astfel de probleme, pentru că le ținem din scurt’, subliniază sursa citată.
Muzeul de Arheologie, Istorie și Arta Buzău este principala instituție muzeală din județ. Pe lângă consistentele colecții de istorie și arheologie, fondul muzeului a crescut permanent de-a lungul timpului, îmbogățindu-se cu bunuri de valoare etnografică, artistică, numismatică și din domeniul mineralogiei și al științelor naturale.
Muzeul Chihlimbarului este unic în țară prin varietatea și dimensiunile exponatelor de chihlimbar. În expunere predomină pepite de chihlimbar de diferite dimensiuni, bijuterii, inele, cercei, medalioane, broșe, șiraguri de mărgele, portțigarete, unelte folosite în activitățile de prospectare, extragere și prelucrare a chihlimbarului. În perioada interbelică, în comuna Colți s-au extras, în mod sistematizat, aproximativ 2.000 de kilograme de chihlimbar.
Casa Memorială ‘Vasile Voiculescu’ de la Pârscov recreează atmosfera familială în care s-a născut și a petrecut o bună parte a vieții cunoscutul poet, dramaturg, publicist și editor român.
Fostul spital de chirurgie, actualul Centru Muzeal ‘I.C Brătianu’, care a deservit comunitatea buzoiană o foarte lungă perioadă de timp, găzduiește o serie de expoziții de bază dedicate atât istoriei medicinii din Buzău, cât și unor personalități artistice locale.
Expoziția de bază a Muzeului de Etnografie ‘Vergu-Mănăilă’ este găzduită într-una dintre cele mai vechi clădiri păstrate în municipiul Buzău, fostă proprietate a familiilor boierești Mănăilă și Vergu. Actuala colecție a muzeului cuprinde peste 4.000 de artefacte, achiziții și donații din spațiul buzoian, și acoperă domeniile precum costum popular, mobilier, obiecte de uz casnic, obiecte decorative, unelte și icoane.
