Dark web, Facebook, Twitter, Instagram şi TikTok se numără printre sursele deschise accesate de către Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor (UCAI) din cadrul Poliţiei Române pentru monitorizarea activităţi suspecte şi colectarea informaţiilor despre grupuri infracţionale, alături de ştiri, reportaje şi analize care abordează probleme de siguranţă publică şi criminalitate.
Potrivit Poliţiei Române, UCAI colaborează cu instituţii din ţară şi străinătate în baza prevederilor legale, prin analiza datelor colectate şi evaluarea entităţilor considerate ameninţări la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice.
Structura acordă suport analitic unităţilor Poliţiei Române, efectuează activităţi de căutare specializată, validare şi analiză a informaţiilor şi dezvoltă conceptul de conducere a muncii de poliţie pe bază de informaţii „intelligence led policing”.
„Având în vedere faptul ca UCAI reprezintă o unitate din cadrul Poliţiei Române, domeniile considerate ameninţări de Poliţia Română pot fi considerate următoarele: combaterea criminalităţii organizate, traficul de persoane, traficul de migranţi”, a declarat, pentru AGERPRES, comisarul de poliţie din cadrul Biroului de Analiză a Informaţiilor al Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Buzău, Vlad Olaru.
UCAI efectuează activităţi de căutare specializată, validare şi analiză a informaţiilor, utilizând sursele deschise. Printre ele se pot regăsi platforme de socializare, forumuri online, dar şi materiale de presă alături de site-uri oficiale ale unor instituţii publice.
„UCAI utilizează diverse surse deschise pentru a obţine informaţii şi a îmbunătăţi activitatea de prevenire şi combatere a infracţionalităţii. Printre cele mai frecvent accesate surse deschise se numără: reţele sociale – platforme precum Facebook, Twitter, Instagram şi TikTok sunt folosite pentru a monitoriza activităţi suspecte şi a colecta informaţii despre grupuri infracţionale. Site-uri oficiale şi baze de date: informaţiile de pe site-urile guvernamentale, al agenţiilor internaţionale (de exemplu, Europol, Interpol) şi organizaţiilor non-guvernamentale. Media: articole de ştiri, reportaje şi analize care abordează probleme de siguranţă publică şi criminalitate. Forumuri şi platforme online: discuţii şi schimburi de informaţii în comunităţi online care pot oferi indicii despre activităţi ilegale. Studii şi rapoarte de cercetare: documente academice şi rapoarte care analizează tendinţele criminogene şi problemele de siguranţă publică. Surse locale: colaborarea cu comunităţile locale pentru a obţine informaţii despre activităţile suspecte. Pentru documentarea unor activităţi specifice pot fi colectate şi date din surse asociate Dark Web”, precizează specialistul din cadrul IPJ.
Informaţiile colectate din surse deschise de către structura specializată a Poliţiei Române se pot dovedi deosebit de importante în perspectiva desfăşurării unei anchete, având rolul de a indentifica, printre altele, un posibil suspect.
„Informaţiile colectate de către analiştii de informaţii din surse deschise şi platforme de socializare sunt extrem de importante pentru anchetele desfăşurate de poliţişti. Identificarea suspecţilor: postările şi interacţiunile de pe reţelele sociale pot oferi indicii despre identitatea suspecţilor sau despre activităţile lor. Monitorizarea comportamentului: analizând activitatea online, poliţia poate observa comportamente suspecte sau conexiuni între indivizi implicaţi în activităţi infracţionale. Strângerea de probe: postările, fotografiile sau videoclipurile pot fi folosite ca probe în cadrul unui proces. Prevenirea infracţiunilor: monitorizarea reţelelor sociale poate ajuta la identificarea tendinţelor criminogene şi la anticiparea unor posibile infracţiuni. Poliţia poate utiliza platformele de socializare pentru a comunica cu cetăţenii, a solicita informaţii şi a primi feedback”, arată analistul buzoian.
După ce sunt colectate, informaţiile centralizate pot avea un impact semnificativ asupra desfăşurării anchetelor, inclusiv prin utilizarea inteligenţei artificiale.
„Analiza rapidă a volumelor mari de date permite poliţiştilor să identifice tendinţe şi pattern-uri mai repede decât prin metodele tradiţionale. Utilizând tehnici de analiză a reţelelor sociale, poliţia poate descoperi legături între suspecţi, victime şi locuri, ceea ce ajută la construirea unei imagini mai clare a situaţiei. Analiza datelor istorice permite anticiparea şi prevenirea unor infracţiuni prin identificarea zonelor sau perioadelor cu risc ridicat. Utilizarea inteligenţei artificiale: algoritmii pot ajuta la clasificarea şi prioritizarea informaţiilor relevante, reducând timpul necesar pentru analiză. Sistemele informatice permit poliţiei să acceseze date în timp real, îmbunătăţind reacţia la evenimentele în desfăşurare”, a explicat comisarul de poliţie.
Sprijinul oferit de analiştii de informaţii poate reduce semnificativ timpul alocat pentru o anchetă. Astfel, specialiştii UCAI pot procesa şi interpreta rapid volume mari de date, identificând informaţiile relevante într-un timp mult mai scurt decât ar reuşi un singur ofiţer de poliţie. Totodată, folosind tehnici avansate, analiştii serviciului pot descoperi rapid legături între suspecţi, victime şi faptele comise, iar colaborarea cu echipele de teren asigură o comunicare mai bună, ceea ce reduce timpul necesar pentru a obţine informaţiile necesare. Mai mult decât atât, la nivelul structurii de analiză există un interes pentru dezvoltarea aplicaţiilor de gestionare a datelor şi informaţiilor.
„Există un interes crescut pentru dezvoltarea aplicaţiilor de gestionare a datelor şi informaţiilor, mai ales în instituţii precum Poliţia Română. Aceste aplicaţii contribuie la eficientizarea activităţilor operative şi la îmbunătăţirea capacităţii de reacţie în diverse situaţii. Aplicaţiile facilitează centralizarea datelor din diverse surse, permiţând ofiţerilor să acceseze rapid informaţii relevante despre cazuri, suspecţi sau victime. Prin utilizarea unor algoritmi de analiză, aceste aplicaţii pot identifica tipare şi tendinţe în activităţile infracţionale, ajutând la prevenirea şi combaterea criminalităţii. Instrumentele digitale permit o comunicare mai eficientă între diferitele structuri ale Poliţiei, precum şi între Poliţie şi alte instituţii sau organizaţii, facilitând schimbul de informaţii. Aceste aplicaţii permit generarea de rapoarte şi statistici precise, esenţiale pentru analiza activităţilor poliţieneşti şi pentru fundamentarea strategiilor de intervenţie… Aplicaţiile dezvoltate recent pun accent pe securizarea datelor, protejând astfel informaţiile sensibile şi respectând reglementările legale în vigoare”, a mai precizat, pentru AGERPRES, analistul IPJ.
Vlad Olaru, comisar de poliţie în cadrul Biroului de Analiză a Informaţiilor al IPJ Buzău, a fost distins de către Europol cu titlul „Analistul operaţional de informaţii al anului 2024”.
Distincţia a însemnat o recunoştinţă pentru furnizarea a 12 materiale analitice complexe în ceea ce priveşte documentarea, alături de poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Buzău, procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Buzău, cu sprijinul Eurojust, a activităţii infracţionale desfăşurate de mai multe persoane bănuite de săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în România, Marea Britanie şi Irlanda. În urma anchetei, în luna aprilie a anului 2023, s-a dispus reţinerea a cinci inculpaţi şi măsura controlului judiciar faţă de alte patru persoane. AGERPRES/(AS- autor: Florin Zafiu, editor: Anamaria Constantin, editor online: Simona Aruştei)