Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău atenționează cu privire la posibilitatea dispariției unor plante medicinale autohtone valoroase prin introducerea noilor tehnici genomice (NGT), în timp ce Asociația Patronală Planta Romanica evidențiază creșterea riscului toxicologic, modificarea unor proprietăți terapeutice și pericolul uniformizării genetice sub care ar putea fi supusă farmacia verde.
Parlamentul European a semnat, pe 17 iunie, acordul privind plantele obținute prin NGT, care marchează pasul final în adoptarea noii legislații propuse de Comisia Europeană în 2023.
Potrivit specialiștilor, acordul are efecte semnificative în domeniul agricol, BRGV Buzău subliniind că, deși există beneficii ale pantelor obținute prin biotehnologii, care pot fi mai rezistente la efectele schimbărilor climatice, pot avea nevoie de mai puține îngrășăminte și pesticide, însă nu există un studiu pe termen lung asupra impactului lor asupra mediului și speciilor autohtone.
‘Vorbim despre organisme care au fost modificate prin aceste metode ale biotehnologiei moderne și acestea, introduse în natură, afectează întreaga lume vegetală pentru că pot provoca dezechilibre, pot deveni invazive. Sunt afectate plantele prin polenizare pentru că, prin polenizare, practic, resursele genetice autohtone își pierd identitatea și pot să apară plante noi care au alte caracteristici. Nu sunt studii de impact pe o perioadă mai lungă de timp, de aceea spun că nu avem proba timpului. Aceste organisme obținute prin astfel de procedee, fie că vorbim de NGT sau OMG (organisme modificate genetic – n.r.), pot aduce bucurii sau speranțe cultivatorilor sau fermierilor, pentru că sunt niște plante poate mai rezistente, mai productive, dar nu avem studii serioase de impact, ce se întâmplă cu acestea introduse în mediu de-a lungul timpului’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.
Foto: (c) Florin Zafiu / AGERPRES
BRGV deține un portofoliu de peste 20.000 de soiuri de plante, cu precădere legume, specii de flori, dar și plante aromatice sau medicinale.
Reprezentanții instituției atrag atenția că introducerea NGT-urilor ar putea afecta un sector de tradiție al României și o ramură deosebit de importantă, cea a farmaciei.
‘Avem peste 200 de specii de plante aromatice și medicinale, majoritatea sunt din flora spontană, autohtone, avem și plante de cultură, dar am adus aici, din flora spontană, multe varietăți de plante medicinale, de plante aromatice și încercăm să le păstrăm, să le conservăm, așa cum este specific cu băncii noastre, pe termen mediu și lung. O parte din acestea încercăm să le cunoaștem mai bine din punct de vedere biochimic în cadrul laboratorului, altele să vedem cum se comportă în cultură. Sunt plante valoroase în domeniul culinar, vorbim de plante melifere care asigură polen pentru albine și, nu în ultimul rând, știm că peste 8.000 de medicamente din farmacii au substanțe active din aceste plante. Ar fi păcat să pierdem aceste tezaur pentru că nu am analizat foarte bine dacă se impune introducerea acestor plante obținute prin mutageneză țintită’, a precizat Vînătoru.
Foto: (c) Florin Zafiu / AGERPRES
El a adăugat că România ar avea potențial să devină una dintre cele mai mari țări producătoare de ceaiuri din lume dacă ar dezvolta industria plantelor aromatice și medicinale.
‘România ar fi trebuit să devină una dintre cele mai mari producătoare de ceaiuri din lume pentru că avem aceste resurse naturale și ar fi bine să dezvoltăm această industrie prin protejare, printr-o atenție deosebită acordată acestor plante. Ar putea deveni un culoar de nișă valoros pentru agricultura românească dacă am lua în calcul dezvoltarea plantelor aromatice și medicinale. În trecut, în România veneau foarte mulți bani din exportul de extracte sau chiar plante brute medicinale’, a mai spus cercetătorul.
O serie de plante cu efecte dovedite în plan medicinal au dispărut sau pot fi găsite în flora spontană din ce în ce mai rar.
Factorii climatici au contribuit la restrângerea unor areale unde puteau fi indentificate, iar introducerea unor plante noi le-ar putea afecta și mai mult, prin contaminare.
Foto: (c) Florin Zafiu / AGERPRES
‘Să ne gândim la arnică, pentru că este o plantă care este apreciată mult de lumea medicală, de lumea științifică. Din păcate în România, a început să fie întâlnită din ce în ce mai rar. Noi încercăm să o conservăm, să punem la punct tehnologia de cultivare și de producere a semințelor. Varietățile de salvie din flora spontană, sunătoarea, o plantă care este apreciată de lumea medicală, gălbenelele. Vorbim de substanțe, de plante care conțin substanțe și unele sunt chiar foarte puternice. Ne gândim la boicil, care era un produs medical care a fost obținut dintr-o plantă otrăvitoare și care acum este pe care dispariția, spânzul, o plantă foarte puternică, cu o compoziție biochimică de excepție. Specialiștii au știut să extragă în laborator cantitățile necesare și să obțină un produs mult apreciat de lumea medicală. Pelinul care era prezent aproape în toate zonele țării, acum a început să fie din ce în ce mai rar. Aveam o varietate mare de mentă. Prin introducerea unei plante noi, prin mutații genetice controlate în timp, am putea să avem probleme, s-ar putea pierde resurse valoroase prin contaminare. Sunt foarte multe specii pe care le găsim foarte rar pentru că au fost exploatate nerațional’, a subliniat Costel Vînătoru.
În plus, specialiștii în domeniu atenționează că autoritățile de reglementare europene au asimilat plantele medicinale și aromatice culturilor agricole, atunci când au decis introducerea NGT în agricultură.
Dincolo de componentele active ale unor plante care sunt utilizate în alte scopuri decât cele alimentare, noile tehnologii ar putea afecta compoziția, profilul și eficacitatea unor plante medicinale.
Președintele Asociației Patronale Planta Romanica, Anca Daniela Raiciu, a afirmat că ‘o modificare genetică poate crește în concentrație un anumit metabolit, scade altul, se modifică raportul dintre substanțele active, se schimbă biodisponibilitatea, crește riscul toxicologic și se modifică efectul farmacologic’.
‘De exemplu, la mentă se poate modifica raportul mentol-mentonă și se schimbă calitatea uleiului volatil care se utilizează pentru ameliorarea anumitor tipuri de afecțiuni, sau pentru aromaterapie. La levănțică se modifică raportul dintre linalol și acetat de linalil, substanțe active, se influențează profilul aromatic, dar și efectul pe care îl are levănțica de relaxare și calmare. La mușețel se modifică compuși precum apigenina și bisabololul și poate fi afectată activitatea antiinflamatoare pe care o poate avea mușețelul asupra anumitor tipuri de afecțiuni. La gălbenele se modifică carotenoidele, ceea ce duce la modificarea activității antiinflamatoare și cicatrizante, pentru că plantele medicinale și aromatice au foarte multe proprietăți terapeutice. Pe de altă parte, apare riscul apariției unor compuși nedoriți, pot apărea compuși noi în cantități neobișnuite, se schimbă profilul antioxidant, profilul antiinflamator, se modifică gustul, mirosul, stabilitatea produsului respectiv’, a declarat, pentru AGERPRES, Anca Daniela Raiciu.
Poziția Asociației Planta Romanică nu este anti-științifică, a afirmat aceasta, punctând că, înaintea promovării și aprobării unor astfel de proiecte ar fi trebuit să existe o dezbatere publică, o evaluare toxicologică și discuții legate de trasabilitate și etichetare.
‘Cea mai mare problemă este faptul că aceste plante medicinale și aromatice sunt folosite de persoane vulnerabile, în general cele aflate la vârsta a treia. Sunt persoane cu afecțiuni cronice sau pacienți care au polimedicație sau persoane cu alergii și atunci, la aceste afecțiuni se adaugă și problemele pe care le-ar putea da aceste tipuri de plante medicinale și aromatice modificate genetic. Asociația nu a fost consultată, eu prevăd un dezastru natural la acest nivel. Noi o să încercăm mai multe întâmpinări pe acest subiect, lipsește studiul pe termen lung al utilizării acestor tipuri de plante. Biodiversitatea este în pericol. Pentru România, biodiversitatea plantelor medicinale este o resursă strategică și nu ar fi trebuit să fie sacrificată pentru o uniformizare genetică dictată de piață. Este un risc pentru agricultura ecologică, pe de altă parte, este și o problemă economică majoră, pentru că fermierii depind de semințe brevetate, și în acest caz, dacă se brevetează materialul genetic, micii producători vor fi excluși. Cercetarea publică poate deveni dependentă de licențe, iar biodiversitatea va fi controlată de companii mari’, a subliniat Anca Daniela Raiciu.
În contextul dat, atât la nivel național, cât și la nivel european, specialiștii vor încerca să facă demersuri pentru a fi stabilite măsuri atât pentru protejarea biodiversității și siguranța unor produse, cât și pentru apărarea intereselor cultivatorilor și zonei naționale de cercetare.
‘Vom încerca să realizăm niște intervenții prin partenerul nostru cu sediul la Bruxelles, o asociație a producătorilor de suplimente și produse din UE. Fiind chimist, farmacist și conferențiar universitar (…), cunosc ceea ce trebuie făcut, numai că de fiecare dată mă trezesc în fața faptului împlinit, iar operatorul economic care se regăsește la noi în patronat este uimit și mă întreabă cum de ei n-au știut. Am găsit deschidere recent la Consiliul IMM România. Am intrat în IMM România acum o lună și jumătate și sperăm că prin IMM România să încercăm să rezolvăm cât mai multe probleme de acest fel. La nivelul Comitetului Tehnic al Ministerului Agriculturii, din care fac parte, comitet format din câțiva specialiști care realizează lista plantelor permise și interzise în suplimentele alimentare, se discută ceea ce ar trebui făcut’, a anunțat președintele Planta Romanica.
Conform Comisiei Europene, noua legislație distinge două tipuri de plante NGT. Plante NGT din categoria 1 sunt cele care ar putea apărea și în mod natural sau prin ameliorare convențională care vor fi supuse unei proceduri de verificare și vor fi tratate ca plante convenționale, fiind exceptate de la legislația privind OMG-urile. Plante NGT din categoria 2 sunt cele cu modificări mai complexe și care vor fi supuse procedurilor de evaluare a riscurilor și autorizare prevăzute în legislația privind OMG-urile, precum și cerințelor de trasabilitate și etichetare aferente.
