Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat marți că instituția pe care o gestionează a reușit îndeplinirea tuturor jaloanelor asumate prin PNRR, susținând că proiectele respective vor schimba fața României dacă vor fi folosite în anii următori.
‘Avem astăzi imaginea unor proiecte care au prins contur, care s-au finalizat, care au însemnat muncă timp de trei ani de zile, care în sfârșit există în realitate. În același timp și proiecte care ar fi putut să fie astăzi finalizate și care au fost pierdute cu totul, pentru că ani de zile nimeni nu a tras real pentru PNRR. Ne bucurăm totuși că din miliardele care au venit prin PNRR pentru Ministerul Mediului am reușit în momentul de față să îndeplinim absolut toate jaloanele, să finalizăm și să îndeplinim toate punctele pentru proiectele de investiții care trebuiau să fie realizate’, a declarat Diana Buzoianu la Parlament.
Ea a menționat între jaloanele de reformă cheie care au fost atinse în ultimele luni, de când a venit la șefia ministerului, reorganizarea Romsilva, un jalon care ‘ar fi costat România, dacă nu era îndeplinit, 770 de milioane de euro’.
Ministrul s-a referit și la finalizarea barajului de la Leșu, un proiect de infrastructură critică.
‘Un baraj care era nefuncțional de 12 ani, care reprezintă sursa de apă pentru 225.000 de locuitori din județ, un baraj care a fost finanțat cu 28 de milioane de euro. Am finanțat, de asemenea, în același județ și polderul Sălard cu 5 milioane de euro’, a detaliat Buzoianu.
Pe de altă parte, ea a subliniat, ca un eșec al ‘Apelor Române’, pierderea de la finanțare a altor 12 proiecte de baraje și 12 poldere, întrucât nu începuseră să fie implementate.
‘Vorbim de peste 300 de milioane de euro care s-au pierdut, care ar fi putut să aibă exact aceeași destinație ca banii folosiți pentru barajul Leșu – să construiască infrastructură critică împotriva inundațiilor în toată țara’, a explicat Buzoianu.
Reforma privind mecanismul apei, prevăzută în PNRR, care va aduce 2,5 miliarde de lei pentru lucrările critice la baraje, diguri și poldere, a fost de asemenea menționată de ministrul interimar al Mediului.
‘Un fond național de investiții care se va crea, care va permite să fie folosiți acești bani în următorii 15 ani’, a explicat Buzoianu.
Aceasta a evidențiat și cumpărarea de echipamente în valoare de 13 milioane de lei pentru dotarea Gărzii de Mediu, sisteme de scanare pentru camioane, drone, camere video de bord, body-cam-uri.
Buzoianu a punctat că față de ținta propusă prin PNRR, de 400 de controale realizate cu aceste echipamente, s-a reușit efectuarea a peste 700 de controale.
Ea a menționat și finalizarea proiectului privind Cadastrul Apelor, în valoare de 30 de milioane de euro.
În privința împăduririlor, ministrul interimar al Mediului a subliniat că s-a reușit împădurirea a peste 20.700 de hectare, în condițiile în care în urma renegocierii PNRR s-a convenit cu reprezentanții Comisiei Europene realizarea unei ținte de 18.000 de hectare de teren împădurit.
Aceasta a dat ca exemplu și realizarea a 292 de centre de aport voluntar, care au costat 240 de milioane de euro, pentru colectarea corectă a deșeurilor, precum și instalarea a 5.000 de ecoinsule, tot ca infrastructură critică pentru colectarea și selectarea deșeurilor.
Ministrul s-a referit și la adoptarea Strategiei naționale privind biodiversitatea, un jalon care reprezenta 1 miliard de euro, susținând însă că amendamentele aduse de PSD la acest proiect riscă să pună în pericol atragerea acestor fonduri.
‘Sper că în momentul în care va veni un răspuns de la Comisie să avem fie maturitatea, dacă răspunsul va fi negativ, să modificăm această strategie, fie să-și asume parlamentarii PSD și AUR că plătesc din buzunarul lor 1 miliard de euro’, a afirmat Buzoianu.
Ea a vorbit și despre investițiile realizate în apă și canal în localitățile mici, precizând că mai departe este responsabilitatea autorităților locale în privința racordării populației la aceste rețele.
Totodată, Buzoianu a menționat finanțarea prin PNRR a 14 stații de reciclare de deșeuri, fabrici de reciclare și alte fabrici care presupun realizarea compostului, gestionarea deșeurilor de grajd.
‘Toate aceste proiecte schimbă fața României dacă reușim cu adevărat să le și folosim în anii următori’, a mai afirmat Buzoianu.
