„În baza art. 226 C.proc.pen. raportat la art. 223 alin. 2 C. proc. pen. şi art. 202 alin. (1) şi (3) C.proc.pen. admite propunerea de arestare preventivă, formulată de Ministerul Public –Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizată ?i Terorism – Structura Centrală – Structura Centrală- Sec?ia de Combatere a Infrac?iunilor de Terorism ?i a Criminalită?ii Informatice, în dosarul de urmărire penală nr. 6758/19/P/2024 în ceea ce îi prive?te pe inculpa?ii Dinu Adrian-Robertin ?i Semeniuc Marius.
Dispune arestarea preventivă a inculpa?ilor Dinu Adrian-Robertin ?i Semeniuc Marius pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a măsurii.
Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă în ceea ce îi prive?te pe inculpa?ii Dinu Adrian-Robertin ?i Semeniuc Marius”, se arată în minuta deciziei cu privire la doi dintre cei șase inculpați.
În cazul celorlați judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București a stabilit lăsare acestora sub control judiciar.
„În baza art. 227 alin. 2 C. proc. pen. respinge ca neîntemeiată propunerea de luare a arestării preventive formulată de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizată ?i Terorism – Structura Centrală – Structura Centrală- Sec?ia de Combatere a Infrac?iunilor de Terorism ?i a Criminalită?ii Informatice, în dosarul de urmărire penală nr. 6758/19/P/2024 în ceea ce îi prive?te pe inculpa?ii LUPU Raul-Mihail ?i ATITIENE Georgică-Cristian.
În temeiul art. 227 alin. 2 C. pr. pen. dispune luarea măsurii controlului judiciar fa?ă de inculpatul LUPU Raul-Mihail pe o perioadă de 60 de zile, de la 06.03.2025 la 04.05.2025, inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organele de urmărire penală, la judecătorul de drepturi ?i libertă?i, judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscrip?ie î?i are domiciliul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată.
În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea instanţei de judecată d) să nu comunice cu suspec?ii, inculpa?ii ?i martorii din cauză În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În temeiul art. 227 alin. 2 C. pr. pen. dispune luarea măsurii controlului judiciar fa?ă de inculpatul ATITIENE Georgică-Cristian pe o perioadă de 60 de zile, de la 06.03.2025 la 04.05.2025, inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organele de urmărire penală, la judecătorul de drepturi ?i libertă?i, judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscrip?ie î?i are domiciliul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată. În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea instanţei de judecată d) să nu comunice cu suspec?ii, inculpa?ii ?i martorii din cauză În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În baza art. 219 alin. 7 C. proc. pen. respinge ca neîntemeiată propunerea de luare a arestului la domiciliu formulată de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizată ?i Terorism – Structura Centrală – Structura Centrală- Sec?ia de Combatere a Infrac?iunilor de Terorism ?i a Criminalită?ii Informatice, în dosarul de urmărire penală nr. 6758/19/P/2024 în ceea ce îi prive?te pe inculpa?ii MATEESCU ?tefan ?i ŞOFRAN Radu-Pompiliu.
În temeiul art. 219 alin. 9 C. pr. pen. dispune luarea măsurii controlului judiciar fa?ă de inculpatul MATEESCU ?tefan pe o perioadă de 60 de zile, de la 06.03.2025 la 04.05.2025, inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organele de urmărire penală, la judecătorul de drepturi ?i libertă?i, judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscrip?ie î?i are domiciliul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată. În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea instanţei de judecată d) să nu comunice cu suspec?ii, inculpa?ii ?i martorii din cauză În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În temeiul art. 219 alin. 9 C. pr. pen. dispune luarea măsurii controlului judiciar fa?ă de inculpatul ŞOFRAN Radu-Pompiliu pe o perioadă de 60 de zile, de la 06.03.2025 la 04.05.2025, inclusiv. În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organele de urmărire penală, la judecătorul de drepturi ?i libertă?i, judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei circumscrip?ie î?i are domiciliul conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată. În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească limitele teritoriale ale României decât cu încuviinţarea instanţei de judecată d) să nu comunice cu suspec?ii, inculpa?ii ?i martorii din cauză În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. În temeiul art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariile apărătorilor pentru inculpa?ii ATITIENE Georgică-Cristian, ŞOFRAN Radu-Pompiliu, Dinu Adrian-Robertin ?i Semeniuc Marius, în cuantum de 1000 de lei, urmează a se avansa din fondurile Ministerului Justi?iei. Cu contesta?ie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronun?ată în camera de consiliu, astăzi, 06.03.2025”, se arată în documentul citat.â
Replica „trădătorilor„…
Doi dintre bărbaţii reţinuţi de DIICOT pentru că aveau contacte cu agenţi străini, inclusiv Rusia şi căutau sprijin extern pentru a prelua puterea, au explicat jurnaliştilor, joi seară, că nu te poate considera cineva „trădător” după ce ai fost de două ori la Ambasada Rusiei. Ei afirmă că l-au însoţit acolo pe generalul Radu Theodoru.
”Nu m-am dus acolo pentru ruşi, m-am dus acolo pentru că aia au venit şi au murit aici pentru noi, cândva. E o chestiune de istorie. Trebuie să ştim bine istoria întâi şi abia apoi putem să vorbim nişte lucruri. Faptul că dai mâna cu un diplomat rus nu înseamnă că dai guverne jos”, a declarat, joi seară, unul dintre bărbaţi reţinuţi de DIICOT, la ieşirea din sala de judecată, informează News.ro.
El a mai explicat că la Ambasada Rusiei l-a însoţit pe generalul Radu Theodoru.
”L-au invitat pe Radu Theodoru. Oamenii ăştia se pare că au respect faţă de veternari. Doar noi nu avem pentru că Radu Theodoru nu are pensie de la statul român. Şi asta este ceea ce dă statul român ca şi onoare unui veteran de război. Dânsul are o operaţie la şold în toamna anului trecut şi nu se poate deplasa, trebuie să fie însoţit de ambe părţi de cineva. Unii dintre noi fiind mai solizi l-am ajutat să meargă acolo”, a mai declarat bărbatul.
Un alt bărbat cercetat de DIICOT a afirmat că nu poţi considera pe cineva trădător doar pentru că a fost de două ori la Ambasada Rusiei.
”Dacă dumneavoastră credeţi ca să mergi de două ori la Ambasada Rusiei şi să fii acuzat de trădare, este treaba dumneavoastră. Am fost şi în alte ambasade de mai multe ori. Nu mi s-a spus că sunt trădător. Am fost şi la Ambasada SUA. Pentru că este situaţia care este în momentul de faţă în România este normal cine intră în Ambasada Rusiei este trădător. Indiferent ce ar face, dacă cineva discută cu un cetăţean rus, este trădător. (…) Am fost la diferite activităţi la Ambasada Rusiei, nu numai acum, ci în anii trecuţi şi când era la Ciolpani Monumentul Eroului Necunoscut şi nimeni nu mi-a zis atunci ce cauţi aici. Am fost la Ambasada Rusiei cu mare campion mondial Anatoli Karpov acum cinci ani când a fost la noi în ţară. A fost totul ok”, a declarat bărbatul.
Context
Şase persoane au fost reţinute de DIICOT pentru trădare şi constituirea unei grupări pentru a ”ştirbi suveranitatea şi independenţa statului român”. Membrii acesteia sunt acuzaţi că aveau contacte cu agenţi străini, inclusiv în Rusia, şi căutau sprijin extern pentru a prelua puterea.
Pentru patru persoane procurorii DIICOT au cerut arest preventiv, pentru alte două cerând arest la domiciliu.
Vezi si: Cine sunt cei șase ‘trădători’ reținuți de DIICOT
Vezi si: Comandamentul ‘Vlad Țepeș’ ar fi negociat cu Rusia retragerea României din NATO
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, își prezintă scuze în numele ministerului și își exprimă regretul pentru că MApN i-a transmis o scrisoare de felicitare generalului maior Ioan-Radu Theodoru, generalul anchetat în dosarul de trădare. Un șef din MApN va fi demis.
SRI: „Cei doi diplomaţi ruşi declaraţi persona non grata au desfăşurat acţiuni de culegere de informaţii din domenii de interes strategic şi acţiuni de susţinere a demersurilor anticonstituţionale ale grupării cercetate de DIICOT pentru trădare”
Serviciul Român de Informaţii (SRI) afirmă că acei doi diplomaţi ruşi declaraţi persona non grata de autorităţile române au desfăşurat acţiuni de culegere de informaţii din domenii de interes strategic şi acţiuni de susţinere a demersurilor anticonstituţionale ale grupării cercetate de DIICOT pentru trădare. Astfel, reprezentanţi ai grupării au solicitat în mod activ sprijin de la ofiţeri ai Ambasadei Rusiei pentru îndeplinirea ”obiectivelor destabilizatoare”.
SRI explică
SRI arată, într-un comunicat de presă publicat joi, că în urma acţiunilor specifice ale Serviciului Român de Informaţii, în cooperare cu Direcţia Generală de Informaţii a Apărării şi cu Direcţia Generală de Protecţie Internă, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au instrumentat acţiuni care au condus la reţinerea, miercuri, a unei grupări de cetăţeni români, cercetaţi pentru trădare.
Potrivit sursei citate, începând cu anul 2023, cetăţenii români au organizat şi derulat activităţi, inclusiv de constituire a unei grupări paramilitare, în vederea afectării ordinii constituţionale a României, precum şi derulării de acţiuni subversive cu caracter instigator în scopul influenţării vieţii socio-politice din ţara noastră.
”În vederea îndeplinirii obiectivelor destabilizatoare, reprezentanţi ai grupării au solicitat în mod activ sprijin din partea unor ofiţeri din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse. În cadrul aceleiaşi acţiuni, la propunerea DGIA şi SRI, doi diplomaţi din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti au fost declaraţi persona non grata de către MAE, la data de 05.03.2025, în temeiul art. 9 alin. 1 al Convenţiei de la Viena din 18.04.1961 privind relaţiile diplomatice, ratificată prin Decretul 566/1968. Cei doi diplomaţi ruşi au desfăşurat acţiuni de culegere de informaţii din domenii de interes strategic şi au întreprins acţiuni de susţinere a demersurilor anticonstituţionale ale grupării. SRI împreună cu DGIA şi DGPI vor continua monitorizarea atentă a acestor riscuri de securitate şi vor informa prompt organele de aplicare a legii, în scopul apărării securităţii naţionale”, scrie în comunicatul SRI.
Ataşatul militar, aero şi naval al Federaţiei Ruse la Bucureşti, precum şi a adjunctul acestuia au fost declaraţi persona non grata pe teritoriul României, decizia fiind comunicată, miercuri, însărcinatului cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti. În replică, MAE de la Moscova a declarat că va da un răspuns „adecvat”. Şase persoane au fost reţinute de procurorii DIICOT fiind suspectate de trădare şi că au constituit o grupare cu scopul de a ”ştirbi suveranitatea şi independenţa statului român prin subminarea politică şi a capacităţii de apărare a ţării”.
Gruparea, intitulată ”Comandamentul Vlad Ţepeş”, s-a dezvoltat pe tipul unei structuri militare, în dosar fiind cercetat, ca suspect, generalul maior în retragere Radu Theodoru. Membrii grupării au intrat în contact cu agenţi străini, în România şi în Rusia, şi au făcut demersuri pentru negocieri cu factori politico-militari externi privind retragerea României din NATO, înlăturarea ordinii constituţionale, desfiinţarea partidelor, instalarea unui nou Guvern, înlăturarea tuturor angajaţilor din instituţiile statului, adoptarea unei noi constituţii, schimbarea numelui ţării, a drapelului şi imnului, susţin anchetatorii. În ianuarie, doi dintre inculpaţi s-au deplasat la Moscova, unde au intrat în contact cu persoane dispuse să sprijine demersurile organizaţiei cu privire la preluarea puterii de stat în România.
