Cercetătorii au descoperit ce efecte are, de fapt, cafeaua asupra intestinului şi creierului. Potrivit unui nou studiu, cafeaua influenţează microbiomul intestinal, memoria şi starea de spirit. Rezultatele sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât şi cea decofeinizată pot modifica activitatea bacteriilor intestinale şi pot avea efecte diferite asupra stresului, atenţiei şi funcţiilor cognitive.
Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, iar efectele sale asupra digestiei şi stării psihice sunt intens studiate. Un nou studiu sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât şi cea decofeinizată pot influenţa microbiomul intestinal şi anumite funcţii cognitive, în moduri diferite.
Cercetători de la APC Microbiome Ireland, centru de cercetare din cadrul University College Cork, au analizat pentru prima dată în detaliu modul în care cafeaua influenţează axa intestin-creier, sistemul de comunicare în ambele direcţii dintre microbiomul intestinal şi creier.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications şi a fost susţinut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC).
Deşi efectele benefice ale cafelei asupra digestiei şi stării psihice sunt cunoscute de mai mult timp, mecanismele biologice implicate nu sunt pe deplin înţelese.
În cadrul noii cercetări, oamenii de ştiinţă au evaluat efectele cafelei asupra microbiotei intestinale, asupra metabolismului şi asupra unor parametri psihologici.
Studiul a inclus 31 de persoane care consumau cafea şi 31 de persoane care nu consumau această băutură. Participanţii au fost evaluaţi psihologic şi au completat jurnale privind consumul de cofeină şi alimentaţia.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, probe de scaun şi urină pentru a urmări modificările microbiomului intestinal şi schimbările raportate privind dispoziţia şi stresul.
Consumatorii de cafea au fost definiţi ca persoane care beau regulat între trei şi cinci ceşti pe zi, cantitate considerată sigură şi moderată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).
Ulterior, participanţii au întrerupt consumul de cafea timp de două săptămâni, perioadă în care au continuat evaluările psihologice şi recoltarea probelor biologice. În acest interval, consumatorii obişnuiţi de cafea au prezentat modificări semnificative ale profilului metaboliţilor intestinali comparativ cu persoanele care nu consumau cafea.
După această etapă, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfăşurat în orb. Jumătate dintre participanţi au primit cafea decofeinizată, iar ceilalţi cafea cu cofeină. Ambele grupuri au raportat niveluri mai scăzute de stres, depresie şi impulsivitate, ceea ce sugerează că efectele asupra stării de spirit nu depind exclusiv de cofeină.
Cercetătorii au observat niveluri mai ridicate ale unor bacterii intestinale, inclusiv Eggertella sp şi Cryptobacterium curtum, la persoanele care consumau cafea comparativ cu cele care nu consumau. Potrivit autorilor, Eggertella sp ar putea susţine producţia de acizi gastrici şi intestinali, iar Cryptobacterium curtum este implicată în sinteza acizilor biliari.
Aceste procese pot contribui la eliminarea bacteriilor intestinale dăunătoare şi la reducerea infecţiilor gastrice. De asemenea, au fost identificate niveluri mai mari de bacterii din grupul Firmicutes, asociate anterior cu stări emoţionale pozitive la femei.
Îmbunătăţiri clare ale învăţării şi memoriei au fost observate doar la participanţii care au consumat cafea decofeinizată. Autorii studiului consideră că aceste efecte ar putea fi legate de alte substanţe din cafea, precum polifenolii, şi nu de cofeină.
În schimb, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietăţii şi cu creşterea vigilenţei şi atenţiei. Cofeina a fost asociată şi cu un risc mai scăzut de inflamaţie.
„Interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut foarte mult. Relaţia dintre sănătatea digestivă şi cea psihică este tot mai bine înţeleasă, însă mecanismele prin care cafeaua influenţează această axă intestin-creier au rămas neclare”, a declarat profesorul John Cryan, autor coordonator al studiului şi investigator principal la APC Microbiome Ireland, University College Cork.
Potrivit cercetătorului, cafeaua poate modifica activitatea colectivă a microorganismelor intestinale şi metaboliţii utilizaţi de acestea. El a precizat că atât cafeaua cu cofeină, cât şi cea decofeinizată pot influenţa sănătatea prin mecanisme diferite, dar complementare.
