Participanţii la eveniment sunt invitaţi să descopere istoria şi impactul socio-economic al Camerelor de Comerţ din România, se arată pe site-ul CCIR. „Pe parcursul celor 160 de ani de existenţă, Camerele de Comerţ au fost martorele evoluţiei economice a ţării şi au jucat un rol esenţial în promovarea afacerilor locale şi internaţionale”, se scrie în prezentarea evenimentului.
La 30 septembrie 1864, la propunerea lui C.A. Rosetti, ministrul agriculturii de la acea vreme, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna decretul pentru înfiinţarea primelor 15 Camere de Comerţ în Principatele Unite Române.
Sistemul Cameral a cunoscut o nouă etapă sub domnia Regelui Carol I, perioadă în care a beneficiat de modificări legislative şi organizatorice care i-au conferit autonomie. Recunoaşterea importanţei Camerelor de Comerţ este marcată de inaugurarea, la data de 23 mai 1911, a Palatului Camerei de Comerţ din Bucureşti.
Aportul Camerelor de Comerţ asupra dezvoltării economice a ţării din acea perioadă a fost unul semnificativ, prin contribuţia la proiecte legislative precum: reglementarea repausului duminical, sancţionarea cametei prin lege, legea pentru încurajarea industriei naţionale, prima lege a mărcilor de fabrica şi comerţ, care a fost a 8-a din lume după legile din Franţa, Austro-Ungaria, Anglia, Italia, SUA, Germania şi Belgia şi de asemenea construirea rutei feroviare „Bucureşti-Constanţa”.
În timpul domniei Regelui Ferdinand, Camerele au dobândit noi competenţe, devenind entităţi naţionale autonome sub forma Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie. Aceste modificări legislative au consolidat contribuţia Camerelor la modernizarea transporturilor, promovarea comerţului şi dezvoltarea pieţei interne.
În perioada interbelică, Sistemul Cameral a sprijinit învăţământul universitar economic, prin contribuţia financiară la edificarea clădirii Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (astăzi Academia de Studii Economice).
Adunările Camerelor de Comerţ au fost cruciale pentru orientarea economică şi socială a României, în timpul domniei Regelui Carol II, influenţând legislaţia fiscală şi socială. Documentele de la aceste adunări reprezintă o sursă importantă de informaţii despre deciziile ce au influenţat parcursul istoriei economice şi sociale a României. Printre temele abordate în cadrul adunărilor s-au numărat: reforme fiscale, ajustarea tarifelor de transport, revizuirea legislaţiei sociale şi promovarea investiţiilor şi a creditului bancar.
În pofida dificultăţilor din perioada comunistă, Camera de Comerţ a continuat să îşi îndeplinească misiunea, fiind redenumită Camera de Comerţ Exterior, cu rolul de „instituţie obştească creată pentru a contribui la dezvoltarea şi întărirea legăturilor economice cu alte ţări” şi adaptată la contextul politic al vremii.
După Revoluţia din 1989, Sistemul Cameral şi-a reluat activitatea pe întreg teritoriul ţării iar, în prezent, constituie reţeaua asociativă a mediului de afaceri cu cea mai extinsă reprezentare la nivel naţional.
Unul dintre atributele esenţiale ale Camerei de Comerţ şi Industrie a României este acela de a organiza Topul National al Firmelor şi alte topuri de anvergura naţională şi internaţională evidenţiind performanţele mediului de afaceri autohton.
