Deputata Raisa Enachi a susținut necesitatea consolidării protecției copiilor victime ale bullyingului, astfel încât aceștia să fie ascultați și protejați, fără a fi constrânși să se împace cu agresorii sau să fie îndepărtați din colectivul școlar, în cadrul mesei rotunde ‘Bullyingul în educație. Prevenție. Responsabilitate. Soluții’.
Evenimentul a fost organizat de Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a Camerei Deputaților, prin intermediul deputatei, în colaborare cu Universitatea ARTIFEX din București și a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului universitar și preuniversitar, profesori, directori de școli, psihologi, avocați, elevi și studenți, pentru a dezbate efectele bullyingului și măsurile necesare prevenirii și combaterii acestui fenomen.
‘Am dorit această dezbatere, pentru că nu putem vorbi despre educație fără să vorbim despre demnitate, despre respectul față de sine, de cel de lângă noi, de felul în care experiențele trăite în copilărie modelează întreaga viața noastră și pe care un om o poate avea în târziu, în sine și în societatea în care trăim astăzi și din care noi facem parte. Un copil care merge la școală cu teamă nu trăiește doar din dificultatea unei zile de curs sau de ore. El începe să privească un loc al cunoașterii ca pe spațiu al nesiguranței, al neîncrederii, și își ascunde de fapt emoțiile și își cenzurează personalitatea fără a-și da seama, și uneori să creadă că umilința pe care o suportă reprezintă măsura ei sale valori. Iar atunci când această suferință și această neîncredere este întâmpinată cu indiferență de locul în care se află persoana, când agresiunea este redusă la o simplă neînțelegere între copii sau găștile care se formează pe parcurs, iar celui rănit îi se cere să aibă răbdare, să ierte și să se adapteze, riscăm să-i oferim una din cele mai nedrepte lecții’, a subliniat deputata.
Enachi a amintit că a inițiat un proiect legislativ privind protecția și promovarea dreptului copilului agresat.
‘Această realitate a acestor zile m-a determinat să inițiez un proiect legislativ, o propunere legislativă pentru completarea Legii 198/2023 privind învățământul preuniversitar și a modificării Legii 272/2004 privind protecția și promovarea dreptului copilului. Am considerat că un copil care găsește curajul de a vorbi despre ceea ce i se întâmplă, trebuie să se întâlnească nu numai înțelegere, dar și certitudinea că va fi protejat, ascultat, și că nu va fi constrâns să accepte o împăcare cu cel care l-a agresat și că nu va fi îndepărtat din propriul colectiv pentru ca problema să fie considerată rezolvată de la sine. Există de fapt o diferență fundamentală în a recunoaște în principiu dreptul unui copil la protecție și a-i oferi de fapt această protecție în momentul în care are nevoie de ea însăși cu adevărat. Iar această diferență poate hotărî dacă un copil își păstrează încrederea în cei din jur sau ajunge să considere că trebuie să-și suporte singur suferința și a se închide într-un loc al său pe care nu poate să-l dezvolte uneori nici cu părinții acasă’, a explicat Raisa Enachi, care a subliniat că responsabilitatea pentru siguranța copiilor nu poate reveni unei singure instituții sau unei singure categorii profesionale.
Conf. univ. Cătălin Gavril Deatcu, moderatorul dezbaterii, a anunțat că întâlnirea face parte dintr-o serie de conferințe dedicate problemelor cu care se confruntă tinerii din România.
‘Este o categorie care a fost de multe ori ignorată și ne bucurăm că avem șansa noi, Universitatea ARTIFEX din București, să colaborăm cu reprezentanții Parlamentului României și să sperăm că atunci când aceste conferințe se vor încheia vom putea pune pe masă și soluții pentru un viitor mai bun pentru acești tineri. Tinerii români nu își doresc să plece din țară, își doresc să trăiască cu demnitate în țara lor’, a spus el.
Deputata Ioana Grosaru, reprezentantă a minorității italiene, a arătat că violența în mediul școlar nu este un fenomen nou, însă amploarea sa este influențată și de dezvoltarea rețelelor de socializare.
‘Și în perioada în care parcurgeam ani de școală, ne loveam de aspecte de violență, nu îi spuneam bullying, dar tot timpul acest lucru a fost ceva, nu ca permanență, dar periodic ne confruntam cu astfel de aspecte, la care la momentul respectiv găseam soluții poate mai restrânse, nu așa la nivelul ăsta. Sunteți prezenți la acest nivel, în cadrul Parlamentului, înseamnă că va fi dezbătut la cele mai înalte nivele și va fi preluat acest subiect care ia amploare și datorită mass-mediei și a multor rețele de socializare. (…) Acum vă confruntați cu foarte multe lucruri care, într-adevăr, duc spre dezvoltarea acestor aspecte legate de violența școlară’, a spus deputata.
Daniela Oteșanu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), a afirmat că bullyingul reprezintă o problemă ce necesită intervenții atât din partea familiei, cât și a școlii.
‘Această violență care poate îmbrăca formă fizică, verbală, relațională, de cyberbullying, întotdeauna a creat subiecte mari de discuție. Mă bucur că sunt aici copiii, adolescenți. (…) Voi, o parte dintre voi, chiar ați trăit acolo, ați văzut și știți cum se manifestă și probabil că sunteți o bună parte a soluțiilor pe care noi în permanență le căutăm. Elementele de bullying trebuie privite pe două paliere sau soluționarea lor sau responsabilizarea trebuie venită pe două paliere. Odată mă refer la familie, care poate ar trebui să dea mai mult atenție copilului, nu mai mulți bani, ci mai multă atenție – cred că este foarte important lucrul acesta – și după aceea școala care ar trebuit să vină, să apese un pic pe niște butoane ale cunoașterii, ale dezvoltării, ale responsabilizării. Copiii trebuie să învețe să știe să trăiască în grup, nu să se izoleze. Copiii trebuie să învețe că prietenia este un lucru esențial’, a subliniat reprezentanta ANPDCA.
Rectorul Universității ARTIFEX, prof. univ. Alexandru Lucian Manole, a vorbit despre impactul fenomenului de bullying asupra societății
‘Consecințele actelor de bullying, mai ales consecințele asupra făptuitorilor, le pot afecta întreaga viață, și nu vreau să mă refer la consecințe nedorite care rămân înscrise în documente și afectează doar prin simpla lectură, ci mă refer la faptul că bullyingul, interacțiunea nefericită de acest tip, poate atrage alterarea relațiilor între colegi și ne putem trezi în situația în care se întâmplă ca o potențială bună colaborare în viitor să fie compromisă de un act de bullying efectuat în tinerețe. Impactul fenomenului de bullying trebuie privit atât la nivelul tinerilor, dar și la nivelul cadrelor didactice, profesorii, pentru că, privind din punct de vedere al ideei de resurse, activități, rezultate, ne confruntăm cu o serie de sub-fenomene, să le zicem așa, nefericire asociate cu bullyingul’, a afirmat Manole.
Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, la care au fost prezenți elevi și studenți.
Foto: Mihai POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
