Proiectul privind modificarea și completarea Legi nr 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment a constituit, marți, tema unor ample dezbateri la Comisia de cultură a Camerei Deputaților, la care au participat ministrul Culturii, Ioana Ciocan, reprezentanții uniunilor și asociațiilor de profil.
Dezbaterea a fost moderată de președintele Comisiei de cultură, Mihail Neamțu.
Inițiatoarea proiectului, deputata PNL Raluca Turcan, a susținut, în deschiderea discuțiilor, că dorește un act normativ ‘bun’, nu care ‘să strice’, astfel încât rezultatul legislativ să fie unul în favoarea Culturii, prioritățile fiind, în principal, simplificarea categoriilor de timbru cultural, adaptarea legislației la noile forme de creație și de distribuție, reguli pentru colectarea și calcularea timbrului, mai multă transparență în utilizarea banilor, acces echitabil la proiectele culturale.
‘Demersul de a modifica Legea timbrului cultural este unul care țintește să facă bine în domeniu, nu să facă rău. (…) Au fost formulate propuneri ca timbrul să rămână în responsabilitatea editurilor. (…) UNITER a solicitat menținerea cotei actuale de 5%, în locul reducerii propuse de 3%. Argumentul este legat de veniturile care susțin proiectele culturale și programele tradiționale importante. Mai avem nevoie de o analiză a efectelor financiare înainte de stabilirea cotei finale’, a susținut Turcan.
Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, președinte al Alianței Naționale a Uniunilor de Creație (ANUC), a afirmat că proiectul ‘este integral, până la virgulă, proiectul lui Demeter Andras, făcut în dispreț total față de parteneri’.
‘Practic și-a bătut joc de noi, ne-au invitat de două ori, ne-au prezentat alte proiecte și ne-am trezit cu acest proiect catapultat în Parlament. (…) Domnul Kelemen Hunor ne-a încredințat că UDMR nu susține acest proiect. (…) Există șase uniuni de creatori beneficiari ale legii. Acest proiect face așa: trei dintre uniuni nu vor mai avea drept să colecteze potrivit acestui proiect, deci inițiatorii taie Uniunii Scriitorilor, Uniunii Artiștilor Plastici și Uniunii Compozitorilor orice drept de a colecta timbrul cultural, să fie limpede. Aceste trei organizații s-au înființat acum mai bine de 100 de ani. (…) Acest proiect spune că vor colecta numai acele uniuni care sunt înființate prin hotărâri de Guvern, potrivit Ordonanței 26 din 2000. Este pentru prima oară în viața mea când aflu că un drept dobândit prin lege are o valoare inferioară unui drept dobândit prin hotărâre de Guvern. Deci asta este prima mare lacună care este, după părerea mea, o ofensă. (…) Celelalte trei uniuni, UNITER, UCIN și Uniunea Arhitecților au dreptul să colecteze, dar n-au dreptul sa folosească banii’, a explicat Vosganian.
El a criticat, totodată, procedura prin care se colectează timbrul cultural, pe care a calificat-o drept ‘atât de complicată, cu tot felul de protocoale, cu parteneri iluzorii, încât este de neaplicat’, și a cerut respingerea proiectului, în integralitatea sa.
‘Există și niște prevederi năstrușnice. Timbrul este pe jumătate dacă creatorul a murit acum 70 de ani, de parcă cei care colectează stau cu dicționarul limbii române, să vadă fiecare când s-a născut. (…) Acest proiect trebuie respins de integralitatea lui. Nu trebuie discutat cum îl modificăm. Dacă totuși proiectul se ia în discuție, toate articolele trebuie modificate. Mai puțin primul și ultimul, la dispoziții finale. Or, un proiect care trebuie modificat mai mult de 50% trebuie interzis, pentru că Parlamentul nu are în atribuții și expertiză să facă modificări mai mari de 50%’, a transmis Varujan Vosganian.
Directorul executiv al Uniunii Arhitecților din România, Adriana Tănăsescu, a susținut că proiectul ‘nu trebuie acceptat, pentru că introduce un regim juridic în anumite situații paralel cu sistemul legislativ național’.
‘Un lucru care ne frământă este legat, în primul rând, de respectarea Constituției României, pe de o parte, și, pe de altă parte, de o reglementare care să facă bine și nu care să facă rău. Articolul 3 din actuala lege în vigoare prevede destinația folosirii timbrelor culturale, că sunt mai multe, nu e un singur timbru cultural. E vorba de multe destinații la care o să vă spun că noi am cerut suplimentar și alte destinații. Potrivit acestui proiect de lege, se prevede că trebuie să prevedem noi în statut care sunt destinațiile, iar în articolul 3 se trece ce nu avem voie să finanțăm. Vă dați seama că, din punct de vedere juridic, este o chestiune care nu poate fi acceptată’, a precizat Tănăsescu.
Reprezentanta Asociației Editorilor din România (AER), Lidia Bodea, a propus reluarea proiectului ‘de la zero’.
‘Propunerea noastră este mai curând să o luăm de la zero, pentru că în acest punct să facem bine, nu rău, cum a spus doamna Turcan, riscă să se transforme în mai binele e dușmanul binelui. Cred, de asemenea, că ar fi foarte înțelept ca discuțiile următoare să se poarte, și nu doar o dată, ci în câteva sesiuni de lucru, cu fiecare dintre reprezentanții breslelor separat, pentru că unul este ecosistemul cărții cu flora și fauna lui, altul e ecosistemul filmului, muzicii, dansului, teatrului, arhitecturii. (…) E foarte dur ce se întâmplă și nu cred că putem discuta, la aceeași masă, eficient, despre timbrul arhitecturii și timbrul literar’, a punctat Bodea.
Directorul Universal Music România, Ana Filip, membru al Consiliul Director al Uniunii Producătorilor de Fonograme, a afirmat: ‘Vorbesc în numele producătorilor de fonograme și aș vrea să abordez subiectul taxei de timbru pe produsele muzicale, exact cum este trecută în această Lege 35. Și avem un talent românesc să vedem ‘ce a vrut să spună poetul’ când a vrut să scrie, pentru că sunt foarte multe interpretări de care ne lovim fiecare zi și din punct de vedere al business-ului și nu doar eu, cred că și colegii mei din celelalte industrii, când trebuie să ne gândim cum să interpretăm ce plătim, cum plătim. Și apoi vine ANAF-ul și ne explică el cum interpretează legea și ce ar trebui să plătim. (…) De ce să discriminăm și muzica? Și militez pentru o aliniere’.
Aura Corbeanu, manager cultural la Unitatea Teatrală din România (UNITER), a subliniat că toate uniunile de creatori folosesc și utilizează banii în mod transparent. ‘Vă rugăm să vă uitați pe site-urile noastre, să vedeți proiectele noastre. (…) Ce vă pot spune este că trebuie să aveți încredere în proiectele noastre, care de 36 de ani și-au arătat utilitatea și necesitatea în spațiul cultural. Să înțelegeți că dorim să fim parteneri cu dumneavoastră. (…) În aceste modificări pe care le vom relua împreună cu Ministerul Culturii fiecare îl va respecta pe celălalt. (…) Scopul uniunilor de creatori nu este de a finanța, ci de a susține proiecte’, a punctat reprezentanta UNITER.
Șerban Radu, reprezentant al industriei de carteˆ, a atras atenția asupra faptului că, odată cu creșterea TVA, multe companii sunt la limita supraviețuirii. ‘Nu mai suntem în ‘Jocurile foamei’ . (…) Propunerea este de clarificări, ca să avem ceva aplicabil’, a arătat el.
Președintele Uniunii Compozitorilor din România, Dan Dediu, consideră că sunt destule lucruri lipsite de realism în proiectul propus, care, vrând să realizeze o viziune generală asupra timpului cultural, ‘ratează’ specificul fiecărui domeniu. ‘De aceea, cred că ceea ce a spus domnul președinte Vosganian aici este valabil. Și cred că, într-adevăr, ar trebui să ne întâlnim, să discutăm pe fiecare domeniu. Problemele sunt de multe ori diferite’, a adăugat el.
Președintele Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), Petru Lucaci, s-a declarat ‘siderat’: ‘Și eu sunt siderat de această propunere. (…) Suntem practic excluși de la orice formă de ajutor. Suntem o organizație cu peste șase mii de membri și avem probleme specifice. (…) Acest timbru obligatoriu ar trebui să ajute la extinderea fenomenului, pentru că fenomenul vizual cred că este unul dintre cele mai accesate fenomene din sfera culturii. Fără sprijin, cred că ne blocăm de tot. Nu avem spații de creație, nu avem sprijin pentru producția de cultură contemporană. Nu avem nici posibilitatea să o expunem, să o arătăm, pentru că toate aceste acțiuni de care spuneam au costuri. Nu știu cum să facem. Noi voiam să îmbunătățim timbrul prin extinderea ariei de acoperire’.
Andrei Șelaru (Selly), cofondatorul și CEO-ul Nibiru, a subliniat că România are cea mai mare povară fiscală în ceea ce privește concertele, evenimentele, festivalurile, din întreaga Uniune Europeană. ‘Distanța este atât de mare, încât este absolut aberant. Vorbim de TVA, care a crescut de la 5% la 21%, deci în trei ani a crescut de patru ori, după care avem taxele pe acele drepturi de autor, taxe parafiscale 10%, taxe locale 2%, taxe de patrimoniu, dacă e cazul, încă 2%. Și, peste toate acestea, vorbim de o taxă de timbru care în prezent este 5%. Și aici vorbim de o taxă pe cifra de afaceri, nu pe profit, dacă acesta ar exista. (…) E imposibil să fii competitiv în plan internațional’, a argumentat el.
În finalul discuțiilor, ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a precizat că unele puncte discutate erau cunoscute și s-a arătat convinsă că se se va ajunge ‘la un numitor comun’.
‘Ce își propune această lege care nu a fost modificată din 1994 este să facă mai mult bine, nu mai mult rău. Așa că vom lucra împreună îndeaproape și, cu siguranță, împreună, cu ajutorul vostru vom ajunge la o concluzie care să fie favorabilă. Totodată, ca o notă personală, cred că am putea să ajutăm cu toții cartea în acest moment. (…) Totodată, cred că trebuie să ajutăm și muzica, artele spectacolului, artele vizuale. (…) Am o mare încredere că o să ajungem la un numitor comun, ca presiunea pe cultură să nu fie una mare’, a transmis Ioana Ciocan.
Proiectul de lege (PL-x 607/2026) care vizează modificări legislative în domeniul fiscal-bugetar și cultural, incluzând introducerea unor taxe/contribuții specifice (precum taxe fixe de 2 lei, fără plafon, pe bilete de muzeu și pe cărți), precum și modificări ale unor acte normative conexe (cum ar fi aspecte din OUG privind industriile și serviciile), urmează să primească raport într-o ședință ulterioară a Comisiei de cultură, precedată cel mai probabil de alte dezbateri, și apoi supus dezbaterii și votului plenului Camerei Deputaților.


