„Economia noastră este încă în mare parte competitivă, dar condiţiile cadru nu mai sunt”, a remarcat noul cancelar federal german, care conduce o coaliţie formată din blocul său politic de centru-dreapta, alcătuit din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU), şi Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga.
Totuşi, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituţional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a „frânei datoriilor” va permite creşterea cheltuielilor militare şi implementarea unui plan de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură şi de protecţie a mediului.
Totuşi, noul cancelar a atras atenţia în discurs că aceste fonduri trebuie gestionate cu o „prudenţă extremă”, întrucât este vorba despre datorii care vor trebui rambursate. Dar el a promis în acelaşi timp măsuri de stimulare a economiei prin scăderi de taxe, reducerea preţurilor la energie şi a costurilor cu birocraţia.
Principalul obiectiv al guvernului va fi repornirea motorului economiei germane, care a traversat deja doi ani de recesiune după invazia rusă în Ucraina, război ce a avut ca efect pierderea sursei de aprovizionare cu gaz ieftin rusesc după sabotajul asupra conductelor Nord Stream.
O altă provocare semnificativă pentru economia germană, care este dependentă de exporturi, o reprezintă taxele vamale impuse de noul preşedinte american Donald Trump, taxe asupra cărora sunt în desfăşurare negocieri între Bruxelles şi Washington. Merz, care a avut săptămâna trecută o discuţie telefonică cu Trump, a spus că doreşte o „soluţionare rapidă” a divergenţelor cu acesta.
În timp ce SUA se îndepărtează treptat de Europa, guvernul german „va pune la dispoziţie toate mijloacele financiare de care au nevoie Forţele Armate pentru a deveni cele mai puternice în Europa”, a indicat Merz în discurs. El a subliniat că în acest scop este nevoie urgent de îmbunătăţirea pregătirii operative, de înzestrare, precum şi de creşterea efectivelor armatei, iar pentru aceasta „va fi creat un serviciu militar voluntar nou şi atractiv”, la 15 ani după ce Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu.
„Trebuie să fim capabili să ne apărăm pentru a nu fi nevoiţi să o facem”, întrucât lecţia dată de războiul rus în Ucraina este că „forţa descurajează agresorii, în timp ce vulnerabilitatea, dimpotrivă, invită la agresiune”, a motivat el.
Cât despre acest război, cancelarul german le-a cerut europenilor şi americanilor să refuze orice „pace dictată” de Rusia, respectiv o pace care să oblige Ucraina să cedeze teritorii „împotriva voinţei sale”.
Friedrich Merz a promis continuarea ajutorului militar german pentru Ucraina, dar fără ca Germania să devină „parte în război”. „Dar nu suntem nici o parte terţă neimplicată sau mediator între fronturi”, a completat el.
Noul guvern de la Berlin va prioritiza securitatea, coeziunea şi „prosperitatea pentru toţi”, însă „pentru a reuşi acestea avem nevoie de schimbarea politicilor noastre la multe capitole”, a concluzionat cancelarul.
