Această carne este printre cele mai populare în bucătăriile unor țări din Europa și din nordul Africii. Deși în percepția publică românească melcii sunt asociați exclusiv cu gastronomia franceză, ei sunt consumați frecvent și în locuri precum Maroc, Creta, Tunisia, Italia și întreaga Peninsulă Iberică.
Paradoxal, deși foarte apreciați în zona Mediteranei, în România, aflată la doar câteva sute de kilometri distanță, melcii nu fac parte din cultura culinară locală. Și totuși, în Antichitate, erau considerați o adevărată delicatesă. În timpul Imperiului Roman, erau crescuți în ferme speciale și folosiți în rețete sofisticate.
Astăzi, melcii de pământ sunt serviți în întreaga lume atât ca aperitiv, cât și ca fel principal. Sunt o prezență obișnuită în multe restaurante europene, dar și din afara continentului. În Franța, de exemplu, sunt fierți, gătiți cu unt, usturoi și pătrunjel și serviți direct din cochilie. În alte regiuni, sunt integrați în sosuri ce acompaniază pastele sau alte preparate. Surprinzător pentru unii, și în Statele Unite există o cerere semnificativă pentru acest produs.
Chiar dacă în gastronomia românească sunt ignorați, melcii se cresc și în România, în special în județul Mureș sau în apropiere de litoralul Mării Negre. Crescătorii pot obține până la 100 de lei pe kilogram, dar activitatea necesită autorizație din partea Agenției pentru Protecția Mediului – chiar dacă melcii nu sunt o specie protejată.
Partea interesantă este că aproape toată producția autohtonă este destinată exportului, fiind vândută în țări unde consumul de melci este mult mai răspândit și apreciat.
