Fiecare om are un nume din timpuri imemoriale din rațiuni practice. Putem fi nominalizați, oamenii știu despre cine și cu cine vorbesc. Cel mai vechi nume din istorie înregistrat în scris are o vechime de 6000 de ani și provine din Irakul de astăzi.
Primul nume consemnat în scris provine din Uruk, un oraș-stat din Sumer, regiunea Mesopotamiei (n.r. Irakul de astăzi). Acum 6000 de ani, Mesopotamia era un leagăn al civilizației situat între râurile Tigru și Eufrat, locul unde au avut loc invenții revoluționare pentru destinul omenirii, inclusiv roata, matematica sau astronomia. Pe o tăbliță de lut, scrisă în limbaj cuneiform, specific populațiilor mesopotamiene, acum 6000 de ani, un sumerian s-a semnat cu numele complet. Se numea Kushim.
Datorită descrifrării scrierii cuneiforme știm cu ce se ocupa Kushim. Acesta era contabil și ținea evidența mărfurilor care intrau și ieșeau din depozite, dar inventaria și întreaga cantitate care intra la stocare. Pe tăblița de lut ars descoperită la Uruk și care servea drept condică, Kushim a lăsat o însemnare „29,086 de măsuri de orz de-a lungul a 37 de luni. Kushim”. Era una dintre sutele de „pagini” de lut completate de Kushim de-a lungul unui an.
Kushim, spun specialiștii, ar fi trăit în anul 3200 î.Hr în orașul-stat Uruk, parte a marii civilizații sumeriene din Mesopotamia Antică. Era un teritoriu mănos, prosper din punct de vedere agricol, datorită râurilor Tigru și Eufrat. Excendentul de mâncare, apropierea de sursele de apă, dar și clima favorabilă au dus la o dezvoltare fără precedent a comunităților umane din zonă. A fost prima mare civilizație a umanității. Fiecare oraș se guverna singur, avea regi și legi proprii. Uruk, orașul în care locuia Kushim, era unul dintre cele mai puternice, fiind un hub agricol care a făcut pionierat în domeniul comerțului. Exporta grâne și alte bunuri și aducea din zone îndepărtate bunuri de lux. În orașul lui Kushim, oamenii trăiau în case din cărămizi de lut ars, cu acoperișuri plate.
Orașul erau bine sistematizat. Avea străzi bine trasate și cartiere organizate. În centrul comunității se afla palatul regelui, dar și templelele închinate zeilor. Nu lipseau depozitele comerciale, rezervoarele cu apă și silozurile. În oraș era organizat un adevărat aparat funcționăresc din care făcea parte și Kushim. Acesta avea origine umilă, fiind om de rând, dar a primit o însărcinare importantă, aceea de a contabiliza bunurile care intrau în depozite. În subordinea sa erau arondați scribi, singurii care știau să scrie în alfabetul pre-cuneiform, prima scriere din lume. Kushim era un om de încredere, destul de calificat. Cel mai probabil știa la rândul său să scrie, informează Adevarul.
Nu știm ce vârsta avea. Unii bănuiesc că era trecut de 30 de ani, fiindcă a reușit să urce treptele ierarhice, cel mai probabil de la simplu învățăcel de scrib la contabil și, poate, responsabil cu depozitele. Unii cred că, de fapt, Kushim este o funcție sau un rang, nu un nume. Majoritatea specialiștilor, însă, sunt de acord că este vorba despre primul nume păstrat în scris din istoria umanității. Din punct de vedere fizic, cel mai probabil era brunet, cu pielea puțin măslinie. Fiind un funcționar sumerian, cel mai probabil purta o fustă din lână. Avea capul ras și nu purta barbă, așa cum sunt reprezentanți majoritatea sumerienilor în arta monumentală a Mesopotamiei.
