Muzeul „Theodor Pallady”, găzduit în una dintre cele mai vechi case din Bucureşti, Melik, îşi redeschide vineri porţile pentru public, după reamenajare şi restaurare a operelor din colecţia de artă Serafina şi Gheorghe Răut. Erwin Kessler, director al Muzeului Naţional de Artă al României, a anunţat că din 21 mai, aici vor avea loc întâlnirile „Divanul Artelor”.
„Din 21 mai o să începem aici să organizăm cele 12 întâlniri din seria Divanul Artelor, care vor fi joia, bilunare, până în 22 octombrie. Şi sper că de fiecare dată vom avea în fiecare seară, de la ora 19.00, aici, vreme bună, cel puţin ca acum”, a declarat, joi, managerul, la evenimentul care a marcat redeschiderea Muzeului „Theodor Pallady” din strada Spătarului 22.
Procesul de reamenajare a început după ce, anul trecut, în iunie, în ruma unei furtuni, a fost distrusă mare parte din grădina casei.
Erwin Kessler a mai anunţat joi şi că Muzeul Zambaccian va demara în curând „un proiect propriu”.
Proiectul noii reamenajări a început în urmă cu doi ani. Cercetarea a fost destul de anevoioasă şi destul de amplă pentru că această colecţie este una eclectică şi are opere din toate domeniile şi din toate epocile, lucrări în mare parte necercetate până la ora actuală.
Spaţiul expoziţional a fost mărit cu o treime. Parterul este dedicat operelor lui Theodor Pallady, cea mai valoroasă şi cea mai extinsă colecţie. Aici mai sunt expuse şi patru lucrări ale contemporanilor săi, între care Arthur Verona şi Henri Catargi.
„Pe lângă lucrările lui, avem acolo şi obiectele personale ale acestuia: bastonul, umbrela, există până şi cartea lui Baudelaire „Les Fleurs du Mal”. De ce am ţinut să o expunem? Pentru că o ţinea cu sfinţenie în atelierul lui, a şi datat-o în monogramă TP 1921. Paletele, bastonul, tot ce a putut să recupereze colecţionarul Gheorghe Răut din atelierul artistului se află aici”, a povestit Liliana Chiriac, şefa Secţiei colecţiilor de artă din cadrul Muzeului Naţional al Colecţiilor de Artă.
„Ştim cu toţii că Theodor Pallady părăseşte la începutul anului 1940 Parisul. Ştia oarecum că nu se va mai întoarce pentru că începe cel de-al Doilea Război Mondial, în 1939 moarte la sfârşitul anul şi iubita şi atunci se întoarce în ţară. Rămân în atelierul său nenumărate lucrări pe care le-a gestionat Gheorghe Răut”, a povestit muzeografa Liliana Chiriac.
Atunci când se întoarce Răut în ţară, revine cu lotul lucrărilor din atelierul Pallady pe care le donează statului.
Acest muzeu se numeşte Theodor Pallady, după cum şi-a dorit colecţionarul.
Tot Gheorghe Răut a căutat această locaţie şi a vrut şi a propus ca această colecţie să se numească de fapt Muzeul “Theodor Pallady” şi să fie găzduită în cea mai veche casă din Bucureşti.
Istoria casei
Casa, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un exemplu al arhitecturii bucureştene premoderne, nu este cunoscută după numele primului proprietar care se numea Spătaru. Astăzi, strada este cea care îi poartă numele. Se numeşte Casa Melik după numele celui de-al treilea proprietar. În 1815, armeanul Kevork Nazaretoglu cumpără casa cu 1400 de taleri. În 1822 finalizează lucrările de renovare. De altfel, anul se află inscripţionat deasupra uşii de intrare. Agop, fiul său, a avut o fată, pe Ana, căreia i-a făcut casa cadou, ca zestre, la nunta cu Iacob Melik. De atunci, casa este cunoscută după numele arhitectului Melik. A fost reşedinţă boierească, locuinţă de intelectuali, azil şi, astăzi, muzeu.
Cu ce e îmbunătăţită această expoziţie actuală?
În noua amenajare, o sală este dedicată hărţilor.
„Această colecţie conţine peste 90 de hărţi. În prezent, 80% dintre hărţi au fost înrămate, încadrate, sunt parţial restaurate. Acestea vor fi anual, precum lucrările de grafică, schimbate. Fiecare piesă, hartă sau lucrare de grafică este însoţită de o etichetă dezvoltată. Am făcut în aşa fel încât vizitatorul care intră în această casă să înţeleagă nişte lucruri, să plece de aici mulţumit, să afle într-adevăr că avem şi istorii cu case”, a explicat Liliana Chiriac.
La etaj, lucrările au fost grupate pe şcoli: franceză, italiană, spaniolă şi o sală dedicate artei orientale.
Transformarea recentă aduce o extindere a spaţiului de expunere şi o regândire a parcursului muzeal, menite să pună mai bine în valoare patrimoniul şi să ofere vizitatorilor o experienţă coerentă şi actuală. Intervenţiile au vizat atât interiorul clădirii, cât şi grădina, reamenajată ca spaţiu deschis pentru întâlniri şi evenimente culturale.
Muzeul “Theodor Pallady” poate fi vizitat de miercuri până vineri, între orele 10:00 şi 18:00, iar sâmbăta şi duminica, între orele 11:00 şi 19:00. Preţul biletului de intrare pentru o persoană este între 4 şi 16 lei.
