Autorităţile, mediul economic, partenerii sociali şi principalele partide din Elveţia şi-au exprimat duminică uşurarea după respingerea, de către peste 54% dintre votanţi, a iniţiativei antiimigraţie susţinută de dreapta radicală, care viza limitarea populaţiei ţării alpine la 10 milioane de locuitori, relatează AFP.
„Prin decizia de astăzi, cetăţenii au dat un semnal de stabilitate, deschidere şi fiabilitate”, a declarat ministrul elveţian al sustiţiei şi poliţiei, Beat Jans, într-o conferinţă de presă, după ce a anunţat rezultatul referendumului.
În sondajele care au precedat votul, opţiunea „nu” era uşor favorită pentru această iniţiativă, a cărei adoptare ar fi putut compromite relaţiile dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, principalul său partener comercial, cu care menţine legături economice strânse, în ciuda faptului că nu este membră a UE.
Susţinută de Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta radicală), primul partid al ţării, această iniţiativă, într-o Elveţie în care străinii reprezintă mai mult de un sfert din populaţie, viza limitarea imigraţiei pentru ca populaţia rezidentă permanentă să nu depăşească 10 milioane de locuitori până în 2050, în timp ce ţara numără în prezent 9,5 milioane.
Propunerea a fost respinsă şi de o majoritate a cantoanelor, cele mai mari procente în favoarea votului negativ fiind înregistrate în Basel-Stadt (73,48%), Neuchâtel (67,26%) şi Geneva (65,42%).
„Prin respingerea iniţiativei UDC, populaţia elveţiană a spus nu izolaţionismului şi xenofobiei. Acest «nu» exprimă refuzul clar al unei întoarceri înapoi către vremuri sumbre, marcate de statutul de muncitor sezonier şi de privarea de drepturi a anumitor persoane”, a reacţionat Uniunea Sindicală Elveţiană.
„Este o duminică dezamăgitoare pentru noi, dar şi pentru întreaga Elveţie”, în ciuda unui sprijin larg în zonele rurale, a declarat jurnaliştilor liderul UDC, Marcel Dettling.
Iniţiativa a fost combătută de guvern, Parlament, principalele partide, sindicate şi patronat.
Verzii s-au declarat „uşuraţi de respingerea clară a iniţiativei haotice a UDC”.
„Sunt liniştit. Această iniţiativă punea în practică o politică a ţapului ispăşitor”, a declarat la televiziune Benoît Gaillard, deputat socialist.
Potrivit lui Jess Middleton, de la compania de analiză a riscurilor Verisk Maplecroft, respingerea iniţiativei „a permis Elveţiei să evite o perturbare majoră a economiei sale şi a relaţiilor sale cu Bruxelles-ul”.
PARTICIPARE RIDICATĂ
Scrutinul a înregistrat o participare puternică, de aproape 59%, net superioară mediei de aproximativ 49% observată în ultimii ani.
„Nu este surprinzător, având în vedere intensitatea campaniei” şi „nu este de mirare (…) deoarece, dincolo de chestiunea politicii de imigraţie, se juca parţial şi politica europeană a Elveţiei”, a declarat pentru AFP Pascal Sciarini, politolog la Universitatea din Geneva.
Dacă pragul de 10 milioane ar fi fost depăşit înainte de 2050, Elveţia ar fi trebuit să denunţe acordul de liberă circulaţie cu UE în termen de doi ani, iar alte acorduri bilaterale privind azilul şi securitatea ar fi căzut, de asemenea.
Lipsa locuinţelor, creşterea chiriilor, degradarea peisajului, ambuteiajele, trenurile aglomerate, creşterea criminalităţii, sistemul de sănătate la limită şi scăderea calităţii învăţământului sunt principalele argumente ale susţinătorilor acestei iniţiative.
„UDC suferă astăzi o înfrângere, dar una minoră”, a subliniat politologul Pascal Sciarini, menţionând că, pentru un partid care obţine 30% din voturi în parlament, a convinge aproximativ 45% dintre alegători reprezintă un sprijin mult superior bazei sale electorale.
Thomas Aeschi, şeful grupului UDC din Parlament, împărtăşeşte această analiză: 45% de voturi pentru „da”, „este un mesaj foarte puternic” care arată că „o mare parte a populaţiei elveţiene nu doreşte ca imigraţia, aşa cum o cunoaştem astăzi, să continue”, a declarat el pentru AFP.
Deşi a salutat respingerea iniţiativei, organizaţia patronală Economiesuisse a considerat că „este, de asemenea, clar că imigraţia preocupă populaţia”.
ÎNĂSPRIREA CONDIŢIILOR DE ACCES LA SERVICIUL CIVIL
Într-un referendum separat, elveţienii au acceptat o înăsprire a condiţiilor de acces la serviciul civil, susţinută de guvern în contextul consolidării capacităţilor militare în Europa.
Stânga s-a opus, considerând că această reformă ameninţă pe termen lung însăşi existenţa acestei alternative la serviciul militar.
Elveţia impune serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi în cadrul unui sistem de miliţie. De la relaxarea în 2009 a condiţiilor de acces la serviciul civil pentru cei cu obiecţii de conştiinţă, numărul acestora a crescut puternic, o evoluţie considerată problematică de către guvern.
