Statul nordic Uttarakhand va amenda contravenienții cu până la 100 000 de rupii (1 190 de dolari; 920 de lire sterline), în timp ce statul vecin Uttar Pradesh este pregătit să introducă legi stricte pentru a aborda această problemă.
Directivele guvernamentale au fost adoptate ca urmare a difuzării pe rețelele de socializare a unor videoclipuri neverificate care arătau vânzători scuipând pe mâncare la tarabe și restaurante locale, precum și a unui videoclip care arăta o menajeră amestecând urină în mâncarea pe care o pregătea.
În timp ce videoclipurile au stârnit indignare în rândul utilizatorilor, mulți exprimându-și îngrijorarea cu privire la siguranța alimentară în aceste state, unele dintre videoclipuri au devenit, de asemenea, subiectul unor campanii de blamare a musulmanilor, care au fost ulterior dezmințite de site-uri de verificare a faptelor.
Aceștia au subliniat că multe persoane de pe rețelele de socializare au afirmat că femeia care adăuga urină în alimente era musulmană, însă poliția a identificat-o ulterior ca fiind hindusă.
Oficialii susțin că legile stricte sunt necesare și au scopul de a descuraja oamenii să se implice în practici neigienice legate de mâncare, însă liderii opoziției și experții juridici au pus la îndoială eficacitatea acestor legi și susțin că acestea ar putea fi, de asemenea, utilizate în mod abuziv pentru a defăima o anumită comunitate.
Cotidianul Indian Express a criticat ordonanțele propuse de statul Uttar Pradesh, afirmând că acestea „acționează ca un semnal de alarmă comunal [sectar] care profită de noțiunile majorității de puritate și poluare și vizează o minoritate deja nesigură”.
Alimentația și obiceiurile alimentare sunt subiecte sensibile în India, țară cu o mare diversitate culturală, deoarece sunt strâns legate de religie și de sistemul ierarhic de caste al țării. Normele și tabuurile legate de alimentație duc uneori la ciocniri între comunități, stârnind sentimente de neîncredere. În consecință, noțiunea de „siguranță alimentară” a devenit, de asemenea, încâlcită cu religia, care este uneori utilizată pentru a atribui un motiv unor presupuse incidente de contaminare.
Siguranța alimentară este, de asemenea, o preocupare majoră în India, Autoritatea pentru standarde și siguranță alimentară (FSSAI) estimând că alimentele nesigure cauzează aproximativ 600 de milioane de infecții și 400 000 de decese anual.
Experții menționează diverse motive pentru siguranța alimentară precară din India, inclusiv aplicarea inadecvată a legilor privind siguranța alimentară și lipsa de conștientizare. Bucătăriile înghesuite, ustensilele murdare, apa contaminată și practicile necorespunzătoare de transport și depozitare compromit și mai mult siguranța alimentară.
Prin urmare, când au apărut înregistrări video cu vânzători care scuipau în mâncare, oamenii au fost șocați și revoltați. La scurt timp după aceea, Uttarakhand a anunțat amenzi mari pentru contravenienți și a făcut obligatorie verificarea personalului hotelier de către poliție și instalarea de camere de supraveghere în bucătării.
În Uttar Pradesh, ministrul-șef Yogi Adityanath a declarat că, pentru a opri astfel de incidente, poliția ar trebui să verifice fiecare angajat. De asemenea, statul intenționează să facă obligatorie afișarea numelor proprietarilor în centrele alimentare, purtarea de măști și mănuși de către bucătari și chelneri și instalarea de camere de supraveghere în hoteluri și restaurante.
Potrivit rapoartelor, Adityanath intenționează să introducă două ordonanțe care vor penaliza scuipatul în mâncare cu închisoare de până la 10 ani.
În iulie, Curtea Supremă a Indiei a suspendat directivele emise de guvernele din Uttarakhand și Uttar Pradesh prin care li se cerea persoanelor care gestionează tarabe cu alimente de-a lungul traseului Kanwar yatra – un pelerinaj hindus anual – să afișeze în mod vizibil numele și alte detalii de identitate ale proprietarilor acestora. Petiționarii au declarat instanței supreme că directivele vizează în mod incorect musulmanii și ar avea un impact negativ asupra afacerilor lor.
Miercuri, poliția din orașul Barakanki din stat l-a arestat pe proprietarul unui restaurant, Mohammad Irshad, pentru că ar fi scuipat pe un roti (pâine plată) în timp ce îl pregătea. Dl Irshad a fost acuzat de tulburarea păcii și a armoniei religioase, a raportat ziarul Hindustan Times.
La începutul acestei luni, poliția din Mussoorie, Uttarakhand, a arestat doi bărbați – Naushad Ali și Hasan Ali – pentru că ar fi scuipat într-o cratiță în timp ce preparau ceai, și i-a acuzat că au provocat scandal public și au pus în pericol sănătatea, a relatat The Hindu.
Videoclipurile cu bărbații scuipând, care au ajuns pe rețelele de socializare cu câteva zile înainte de a fi arestați, au primit o tentă religioasă după ce multe conturi naționaliste hinduse au început să le numească incidente de „thook-jihad « sau »spit-jihad”.
Termenul este un fel de „love-jihad”, care a fost inventat de grupuri hinduse radicale, care îl folosesc pentru a-i acuza pe bărbații musulmani de convertirea femeilor hinduse prin căsătorie. Prin extensie, „thook-jihad” îi acuză pe musulmani că încearcă să îi pângărească pe hinduși scuipând în mâncarea lor.
Aceasta nu este prima dată când comunitatea musulmană devine ținta unor acuzații de scuipat. În timpul pandemiei Covid-19, o serie de videoclipuri false în care musulmanii scuipau, strănutau sau lingeau obiecte pentru a infecta oamenii cu virusul au devenit virale pe rețelele sociale. Videoclipurile au accentuat polarizarea religioasă, conturile hinduse de linie dură postând retorică anti-musulmană.
Liderii opoziției din cele două state conduse de BJP au criticat noile directive, afirmând că acestea ar putea fi folosite pentru a viza musulmanii și că guvernul folosește astfel de ordine ca o perdea de fum pentru a distrage atenția de la alte probleme-cheie, precum șomajul și inflația galopantă.
Dar Manish Sayana, un ofițer pentru siguranța alimentară din Uttarakhand, spune că ordinele guvernului au ca unic scop să facă alimentele sigure pentru consum. El a declarat pentru BBC că ofițerii responsabili cu siguranța alimentară și poliția au început să efectueze controale surpriză la restaurante și că „îi îndeamnă pe oameni să poarte măști și mănuși și să instaleze camere de supraveghere” oriunde merg pentru controale.
Expertul juridic și jurnalistul V Venkatesan spune că este nevoie ca noile ordonanțe și legi privind siguranța alimentară să fie dezbătute în mod corespunzător în plenul adunării.
„După părerea mea, legile existente [în temeiul Legii privind standardele și siguranța alimentară din 2006] sunt suficiente pentru a se ocupa de orice infracțiuni legate de siguranța alimentară. Prin urmare, trebuie să ne întrebăm de ce este nevoie de aceste noi legi și directive?”, întreabă el.
„Guvernele par să creadă că legile care prescriu pedepse aspre îi vor descuraja pe oameni să comită infracțiuni, însă cercetările au arătat că implementarea corectă a legilor este cea care îi descurajează pe oameni să comită infracțiuni. Așadar, legile existente nu au fost încă puse în aplicare în mod corespunzător în aceste state?”
