Un sondaj realizat în iunie 2025 de Dynata, la comanda Revolut, arată dimensiunea presiunii financiare generate de nunți. Aproape 30% dintre respondenți cheltuiesc între 301 și 500 de euro pentru dar, ținută, transport și alte costuri adiacente, în timp ce 27% ajung la sume între 501 și 1.000 de euro. Pentru un sfert dintre români, pragul considerat rezonabil este între 101 și 300 de euro, conform Click.ro.
Tinerii resimt cel mai puternic presiunea: 19% dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani și 17% dintre cei între 25 și 34 de ani afirmă că mereu sunt nevoiți să depășească bugetul personal pentru a participa la nunți.
Principalele motive care îi determină pe români să forțeze limitele financiare sunt presiunea socială din partea familiei și prietenilor (28%) și dorința sinceră de a fi alături de miri într-un moment special (27%). În plus, cultura comparației alimentată de rețelele sociale influențează 6% din totalul participanților, dar procentul ajunge la 15% în rândul tinerilor.
Ce obiceiuri de nuntă îi irită pe invitați
Printre cele mai criticate aspecte ale nunților se numără impunerea unor coduri vestimentare sau a unor ținute specifice, care îi deranjează pe 29% dintre respondenți. Urmează așteptarea cadourilor scumpe (22%) și tradițiile considerate depășite, cum ar fi petrecerile pre-nuntă organizate în străinătate (27%) sau cerințele legate de tematici și culori (16%).
Nu în ultimul rând, „darul mare” este perceput ca o tradiție învechită de către 31% dintre respondenți.
Cheltuielile ridicate nu rămân fără consecințe: 3 din 10 români spun că, în anumite cazuri, au regretat participarea la nuntă din cauza impactului financiar. Femeile sunt mai afectate de acest aspect – 32% dintre ele declară că au avut astfel de regrete, comparativ cu 24% dintre bărbați.
Într-un context economic dificil, cu prețuri în creștere și venituri instabile, plicul de nuntă nu mai este doar un gest simbolic, ci o alegere complicată între respect, aparențe și echilibru financiar.
