Educaţia financiară trebuie adaptată tuturor categoriilor sociale şi profesionale, însă accesul rămâne dificil în special în mediile vulnerabile, în rândul vârstnicilor, al persoanelor slab digitalizate şi al angajaţilor din companii, a declarat Cătălin Câmpeanu, secretar general al Institutului de Studii Financiare (ISF), în cadrul Maratonului Educaţiei Financiare.
Institutul de Studii Financiare (ISF) derulează în prezent programe de educaţie financiară adresate tuturor segmentelor socio-demografice şi profesionale, de la copii şi studenţi până la angajaţi, antreprenori şi categorii vulnerabile, a explicat Cătălin Câmpeanu, secretar general al instituţiei. “Derulăm programe de educaţie financiară pentru toate categoriile socio-demografice şi profesionale. Avem programe adresate copiilor, elevilor de la vârste fragede, studenţilor, masteranzilor, angajaţilor, angajatorilor şi mediului antreprenorial, inclusiv programe dedicate categoriilor defavorizate, unde este cel mai greu de ajuns şi cea mai mare nevoie”, a declarat acesta.
Câmpeanu a oferit ca exemplu sportivii de performanţă, consideraţi o categorie vulnerabilă din punct de vedere financiar, din cauza duratei scurte a carierei active.
“Viaţa lor profesională este scurtă, până la 35-37 de ani, ulterior venitul scade drastic şi trebuie să îşi planifice viitorul mai devreme decât ceilalţi”, a precizat reprezentantul ISF.
Acesta a subliniat că provocări majore apar şi în cazul persoanelor vârstnice sau al celor cu un nivel redus de digitalizare, unde accesul la educaţie financiară este dificil şi necesită intervenţii directe.
“Ajungem inclusiv către vârstnici şi către populaţia slab digitalizată, dar fizic. Din păcate, efectul este destul de slab, pentru că nu ai resursele necesare să atingi o masă critică, dar trebuie să încercăm să ajungem şi acolo”, a explicat Câmpeanu.
O altă dificultate este reprezentată de mediul educaţional din zonele rurale, unde accesul este mai limitat comparativ cu marile oraşe.
“E foarte uşor să mergi în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Constanţa sau Braşov. Când începi să ajungi la comune, este foarte dificil: distanţele sunt mari, provocările mai mari, iar resursele trebuie să fie proporţionale”, a mai spus acesta.
În ceea ce priveşte mediul corporate, accesul la angajaţi este îngreunat de procedurile interne şi de reglementările privind datele personale.
“Este dificil de ajuns la angajaţii companiilor. Trebuie să lucrezi prin angajatori, prin manageri şi resurse umane, ca să ai acces, pentru că există GDPR”, a explicat secretarul general ISF.
El a adăugat că o problemă sistemică apare şi în zona pensiilor private, unde mulţi angajaţi nu îşi aleg în mod activ administratorul fondului din Pilonul II.
“Foarte puţini angajaţi şi-au ales singuri administratorul de fond de pensii private. Din păcate, foarte mulţi sunt repartizaţi aleatoriu”, a conchis Câmpeanu.
