Această metodă ridică întrebări legate de riscurile pe care le implică: cât de periculoasă este o astfel de strategie și care sunt primele semnale ce indică un posibil eșec, așa cum s-a întâmplat în cazul Nordis, conform Zf.ro.
În același timp, cum se poate menține un ritm sănătos al dezvoltărilor imobiliare, asigurând totodată protecția clienților?
În general, se presupune că un dezvoltator obține un credit bancar pentru a finanța construcția unui bloc, însă realitatea este diferită. Multe dintre noile proiecte imobiliare sunt realizate prin atragerea capitalului investitorilor interesați de plasamente avantajoase. De cele mai multe ori, dezvoltatorul deține doar terenul și caută să atragă investitori mai mici, care achiziționează în avans 10-20 de apartamente direct de pe machetă. Pe măsură ce proiectul avansează și capătă contur, aceste unități sunt ulterior revândute către clienții finali.
Dacă dezvoltatorul este experimentat și reușește să asigure din timp materialele de construcție și forța de muncă necesară, acest model de business poate fi profitabil pentru toate părțile implicate. Însă, în situațiile în care dezvoltatorul se confruntă cu dificultăți financiare, nu își organizează eficient resursele și nu securizează achizițiile esențiale, recuperarea banilor devine complicată, expunând investitorii și clienții unor riscuri majore.
