După 10 săptămâni, procesul de viol în masă care a şocat Franţa intră în faza pledoariilor finale, informează BBC.
Cazul se concentrează asupra unui fost cuplu căsătorit, Dominique şi Gisèle Pelicot, pensionari care au în prezent 70 de ani.
Echipa de avocaţi a doamnei Pelicot va face marţi pledoariile finale, după care va urma apărarea, înainte de verdictul unui complet de cinci judecători, aşteptat pentru 20 decembrie.
Dominique Pelicot a fost judecat împreună cu alţi 50 de bărbaţi în oraşul Avignon din sudul ţării în septembrie.
Fiecare capitol al acestui caz s-a desfăşurat sub lumina reflectoarelor, deoarece Gisele Pelicot a renunţat la anonimat, făcând ca întregul proces să fie deschis presei şi publicului.
În Franţa, cazul a devenit cunoscut sub numele de Affaire Mazan, după numele satului de lângă Avignon în care locuiau soţii Pelicot.
În noiembrie 2020, Dominique Pelicot a recunoscut că şi-a drogat soţia de atunci timp de aproape un deceniu şi că a recrutat zeci de bărbaţi online pentru a o viola în casa lor când era inconştientă.
Poliţia a dat de urma coacuzaţilor săi pe baza miilor de înregistrări video găsite pe laptopul lui Pelicot, deşi nu a reuşit să identifice alţi 21 de bărbaţi. Anchetatorii au declarat că deţin dovezi privind aproximativ 200 de violuri comise între 2011 şi 2020.
Majoritatea inculpaţilor neagă acuzaţiile de viol, susţinând că nu pot fi vinovaţi deoarece nu şi-au dat seama că Gisele Pelicot era inconştientă şi, prin urmare, nu „ştiau” că o violează.
Această linie de apărare a declanşat o discuţie la nivel naţional cu privire la adăugarea consimţământului la definiţia legală a violului din Franţa, definită în prezent ca „orice act de penetrare sexuală comis împotriva unei alte persoane prin violenţă, constrângere, ameninţare sau surprindere”.
Procesul a pus în lumină şi problema supunerii chimice – agresiune sexuală indusă de droguri.
PIERDERI DE MEMORIE DUPĂ ANI DE CĂSNICIE
Dominique şi Gisèle Pelicot, ambii născuţi în 1952, s-au căsătorit în 1973 şi au avut trei copii. Ea a lucrat ca manager într-o mare companie franceză, în timp ce el – electrician de profesie – a demarat mai multe afaceri care au eşuat în cele din urmă.
Soţii Pelicot au locuit în regiunea pariziană până în 2013, când s-au retras în pitorescul sat Mazan din sud. Aveau o casă mare cu piscină şi obişnuiau adesea să îşi distreze familia extinsă în timpul vacanţelor de vară.
Din toate punctele de vedere, erau un cuplu fericit şi foarte unit. „Am avut împreună vacanţe, aniversări, Crăciunuri… Toate acestea, pentru mine, erau fericire”, a declarat Gisele.
Între 2011 şi 2020, Gisele Pelicot a prezentat simptome tulburătoare pe care le-a considerat semne ale bolii Alzheimer sau ale unei tumori cerebrale şi a fost supusă unor examene medicale amănunţite. Pierderile de cunoştinţă şi de memorie erau, de fapt, efecte secundare ale medicamentelor pe care soţul ei i le administra fără ştirea ei.
Gisele a divorţat de soţul ei la scurt timp după ce infracţiunile acestuia au ieşit la iveală. Ea îşi foloseşte numele fostului soţ doar în scopul procesului.
Dominique Pelicot se află în închisoare din noiembrie 2020. El va fi condamnat luna viitoare, alături de ceilalţi 50 de inculpaţi
CUM A IEŞIT CAZUL LA IVEALĂ
În septembrie 2020, Dominique Pelicot a fost văzut filmând sub fustele femeilor de către un agent de securitate într-un supermarket din sudul Franţei.
Poliţia l-a reţinut şi i-a confiscat dispozitivele electronice. Au observat discuţii suspecte pe contul său de Skype, apoi au găsit mii de videoclipuri cu bărbaţi făcând sex cu o femeie aparent inconştientă – soţia dlui Pelicot, Gisèle.
Anchetatorii au lucrat săptămâni întregi pentru a aduna suficiente dovezi pentru a-l aresta pe Pelicot şi, în cele din urmă, l-au arestat în noiembrie 2020. Acesta a recunoscut imediat toate acuzaţiile.
Când Gisele Pelicot a fost interogată de poliţie şi i s-au arătat fotografii şi înregistrări video în care apărea inconştientă, a devenit clar că nu ştia ce i s-a întâmplat. Ea a negat că şi-ar fi dat vreodată consimţământul pentru a întreţine relaţii sexuale cu alţi bărbaţi şi a realizat că soţul ei o drogase timp de aproape un deceniu.
51 DE BĂRBAŢI ÎN BOXA ACUZAŢILOR
Cincizeci de bărbaţi – cu vârste cuprinse între 26 şi 72 de ani – sunt judecaţi alături de Pelicot.
Aceştia provin din toate categoriile sociale: printre ei se numără un pompier, un tâmplar, un infirmier şi un jurnalist. Mulţi sunt căsătoriţi şi au copii. Majoritatea locuiau pe o rază de 60 km de reşedinţa soţilor Pelicot.
Câţiva au recunoscut că au violat-o pe Gisele Pelicot.
Cu toate acestea, majoritatea resping acuzaţiile. Apărarea lor se bazează pe faptul că nu credeau că ceea ce făceau era viol, deoarece nu ştiau că ea era inconştientă şi, prin urmare, nu îşi putea da consimţământul.
Dominique Pelicot a negat în mod repetat acest lucru, insistând asupra faptului că, atunci când a recrutat bărbaţi pe internet, a spus foarte clar că soţia sa doarmet. „Toţi ştiau, nu pot spune contrariul”, a spus el.
CE A SPUS GISELE PELICOT LA TRIBUNAL
Gisèle Pelicot a fost cea care a decis să renunţe la anonimat – un lucru neobişnuit în cazurile de viol. Echipa sa juridică a insistat, de asemenea, ca înregistrările video ale presupuselor violuri să fie prezentate în instanţă.
Gisele a declarat că speră ca decizia sa să le încurajeze pe alte supravieţuitoare ale violenţei sexuale să vorbească: „Vreau ca toate femeile care au fost violate să spună: Doamna Pelicot a făcut-o, şi eu pot. Nu vreau să le mai fie ruşine”.
Ea a ripostat vehement la sugestiile „umilitoare” ale apărării potrivit cărora ar fi fost beată sau s-ar fi prefăcut că doarme în timpul presupuselor violuri, declarând că nu a fost niciodată interesată de schimburi de parteneri sau de sex în trei.
Cu toate acestea, Gisele Pelicot a vorbit sincer şi despre devastarea pe care abuzurile şi minciunile soţului său au provocat-o în viaţa sa. „Oamenii mă pot vedea şi se pot gândi: femeia aceea este puternică”, a spus ea. „Faţada poate fi solidă, dar în spatele ei se află un câmp de ruine”.
CUM A REACŢIONAT FRANŢA LA ACEST PROCES
Oroarea acţiunilor lui Dominique Pelicot, numărul mare de bărbaţi implicaţi în acest caz şi decizia lui Gisèle Pelicot de a milita pentru un proces deschis au făcut ca procedurile să atragă o atenţie semnificativă.
Zeci de membri ai publicului participă în fiecare zi la tribunalul din Avignon pentru a o susţine pe Gisele Pelicot, aplaudând-o şi oferindu-i flori.
În toată ţara au apărut picturi murale care îi înfăţişează aspectul distinctiv, cu părul scurt şi ochelari de soare rotunzi, iar în toată Franţa au avut loc demonstraţii de susţinere a acesteia.
Mai presus de toate, mulţi îi atribuie meritul de a fi declanşat o conversaţie privind cultura violului, misoginismul şi supunerea chimică.
Mai multe grupuri feministe fac acum presiuni pentru ca guvernul să îşi modifice definiţia violului pentru a include consimţământul, aşa cum se întâmplă deja în multe ţări europene.
„Societatea a acceptat deja faptul că diferenţa dintre sex şi viol este consimţământul”, a declarat senatoarea Mélanie Vogel, care a propus anul trecut o lege privind violul bazată pe consimţământ. „Dreptul penal, însă, nu a făcut-o”.
