Curtea Constituțională a României a validat miercuri o dispoziție legală adoptată în Parlament prin care se permite autorităților acordarea pe încă doi ani de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor alimentate cu combustibili fosili, aceasta fiind o excepție la o directivă UE.
CCR a fost sesizată în acest caz de președintele Nicușor Dan, însă judecătorii au respins miercuri, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de președinte și au constatat că Legea privind aprobarea OUG nr.16/2025 pentru transpunerea art.17 alin.(15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor și pentru modificarea și completarea OUG 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe este constituțională în raport cu criticile formulate.
Concret, este vorba de o lege care transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European și a Consiliului, dar în care Parlamentul a introdus o excepție, cu următorul conținut: ‘La articolul III, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: Prin excepție de la dispozițiile art. I, autoritățile administrației publice locale din fonduri proprii sau autoritățile și instituțiile publice centrale din fonduri europene pot acorda stimulente financiare pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili sau a altor sisteme individuale de încălzire, în cazul imobilelor sau ansamblurilor de imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali, pentru o perioadă de maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a legii privind aprobarea prezentei ordonanțe’.
Nicușor Dan a atacat la CCR această completare adusă în Parlament, explicând faptul că România și-a asumat ca termen pentru implementarea măsurilor directivei europene data de 1 ianuarie 2025 și, până la acest moment, a fost dispusă prin legislația națională o singură măsură în acest sens, în vederea îndeplinirii obiectivelor referitoare la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, și anume adoptarea OUG 16/2025.
Art. 17 din directiva europeană, intitulat ‘Stimulente financiare, competențe și bariere de piață’, prevede la alin. (15) următoarele: ‘începând cu 1 ianuarie 2025, statele membre nu vor oferi stimulente financiare pentru instalarea de cazane independente alimentate cu combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2025, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, articolul 7 alineatul (1) litera (h) punctul (i) a treia liniuță din Regulamentul (UE) 2021/1058 și cu articolul 73 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului’.
Întârzierea transpunerii art.17 alin.(15) din Directiva (UE) 2024/1275, generată de diferitele schimbări la nivelul Guvernului și dificultăți în procedura de avizare interministerială, a determinat deschiderea de către Comisia Europeană a Cauzei COM 2025/0168 împotriva României pentru neîndeplinirea obligațiilor de transpunere, ceea ce expune țara la proceduri juridice și sancțiuni financiare, până la alinierea completă la Directiva UE.
‘Prin conținutul său normativ, completarea adusă de Camera Deputaților în cuprinsul Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2025 nesocotește directiva europeană, prelungind cu 2 ani acordarea măsurilor financiare de sprijin, a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, respectiv cele prevăzute de art. 1 alin. (5), art. 147 alin. (4), art. 148 alin. (2) și (4) prin raportare la art. 35 și art.135 alin. (2) lit. e) din Constituție’, sublinia președintele în sesizare.
În opinia președintelui, completarea adusă de Camera Deputaților contravine în mod direct chiar dispozițiilor art.17 alin.(15) din directivă, a căror transpunere o vizează, încălcând astfel prevederile constituționale antereferite privind preeminența dreptului Uniunii Europene asupra celui național în cazul normelor cu caracter obligatoriu.
De cealaltă parte, CCR susține într-un comunicat de presă că Parlamentul național dispune de o marjă de apreciere în privința alegerii formei și mijloacelor de transpunere a directivei, astfel că soluția legislativă adoptată de Camera Deputaților nu contravine prevederilor constituționale.
