Un atac cibernetic presupune ca un actor statal sau non-statal să vrea să intre într-un sistem administrativ în mod neautorizat. Motivul? Încearcă să acceseze anumite date, cifre, informații, să le modifice, să le blocheze, să le fure. Există însă posibilitatea să poți bloca acele atacuri sau, dimpotrivă, să nu știi niciodată că ai fost ținta unui haker.
Alexandru Panait consideră că dacă aceste atacuri ar fi reușit, ele ar fi putut perturba chiar până la blocare întregul proces electoral inclusiv renumărarea voturilor din turul întâi, decisă de Curtea Constituțională. „Dacă aceste atacuri nu ar fi fost depistate și blocate, ar fi trebuit, de exemplu, după renumărarea voturilor din primul tur de scrutin să se identifice inadvertențe, diferențe între numărul inițial și cel final, de după renumărare”, a precizat expertul.
Alexandru Panait a declarat că în cazul de față nu ar fi vorba despre un atac generalizat, asupra întregului proces electoral, ci despre ceva țintit: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Biroul Electoral Central (BEC) etc. „Atacatorii cibernetici folosesc anumite metode pentru a pătrunde în sistem. Implicit, există scuturi împotriva acelor metode. Într-o astfel de situație, vorbim despre atacuri ușoare și simplu de blocat. Acestea se dau zilnic, cum zilnic sunt și respinse. Sunt, pentru oamenii din domeniu, banale și la ordinea zilei”, a mai punctat specialistul.
Atacurile cele mai puternice, pe de altă parte, sunt cele care lovesc ca un tsunami, te lasă fără date, cu datele blocate sau, mai rău, nici nu-ți dai seama că le-ai căzut victimă. „Un atac cibernetic în puterea cuvântului prespune să intre cineva pe site-ul AEP sau BEC, de exemplu, să blocheze toată activitatea sau să fure voturi. Deci, s-ar fi putut întâmpla lucruri foarte grave. Iată că, totuși, nu s-a întâmplat asta, nu s-a blocat nimic. Voturile sunt la locul lor. Autoritățile, când vorbesc despre atacuri, vorbesc despre ceva ce s-a încercat și nu s-a reușit”, mai punctează Alexandru Panait.
Este cunoscut, mai afirmă specialistul, faptul că există două mari prietenii în lume: America cu Europa și Rusia cu China. „China deține TikTok. Și nu cred că e o coincidență faptul că Georgescu a crescut în vizibilitate pe această rețea. Trebuie să înțelegem că cei care dețin algoritmul după care funcționează rețeaua de socializare pot influența tot ce se întâmplă pe platformă. Astfel că anumite idei, anumite bule de informații ar putea să crească artificial. Și acel mesaj lansat ar putea să se propage fix către oamenii care ar fi predispuși să asculte acel mesaj. Dacă vorbim despre o manipulare a rețelei pentru răspândirea acestor mesaje, acest lucru ar fi putut fi gândit în așa fel încât să treacă neobservat, pe sub radarul autorităților române”. Însă aici nu putem vorbi despre un atac, ci mai degrabă despre o fraudă. „Este ca și cum eu fac mașini. Și îmi pun la mașină o cheie specială care le poate deschide pe toate. Și eu dacă văd mașina făcută de mine pe creadă, o pot deschide cu cheia mea specială. La fel și cu TikTok-ul. Dacă am algoritmul, îl pot face să funcționeze cum vreau eu”, scrie adevarul.ro.
Interesant este și faptul că platforma TikTok a fost „invadată” în ultima perioadă de conturi false cu IP-uri diferite care propagau o anumită idee. Iar acea idee a fost în cele din urmă preluată pe persoane reale care au rostogolit-o mai departe în online. „O tehnică de manipulare a TikTok-ului la care ar fi putut recurge Călin Georgescu ar putea fi organizarea unei rețele de roboți pe diferite calculatoare din lume, cu diferite IP-uri care au o bază de date pe care o folosesc. Mesajele vehiculate au fost lansate sîntr-un mediu prielnic, au atins puncte nevralgice, adică nemulțumirea oamenilor din România față de sistem. Iar această idee răspândită inițial artificial odată ce ajunge pe teren fertil, este preluată și răspândită mai departe de conturi de data aceasta reale, de oameni reali. de la oameni simpli, până la influenceri. Mulți dintre aceștia și-au dat seama imediat că acest tip de mesaj va avea succes. Și l-au propagat mai departe. În aceste zile, pentru a fi în trend, mulți au răspândit idei care le-a crescut și lor vizibilitatea în online”, a mai explicat specialistul.
