„Rolul României este esenţial şi din perspectiva logistică. Noi suntem ţară la graniţă cu Ucraina, asta ştie toată lumea. Avem Marea Neagră şi avem şi responsabilitatea de a asigura nu doar fluxurile comerciale, ci şi siguranţa acolo. Aceste lucruri sunt legate şi e foarte important că avem o bază NATO care poate contribui la asta. România a făcut câţiva paşi care nu s-au văzut în spaţiul public uşor. Şi cred că trebuie să vorbim mai clar şi să asigurăm o transparenţă mai mare legat de asta”, a declarat, duminică seară, ministrul de Externe, Oana Ţoiu, la Digi 24.
Potrivit ministrului, a fost crescută, de exemplu, investiţia la punctele de trecere la frontieră.
„Şi asta este ceva ce poate să asigure un flux comercial de produse, materii prime, mai uşor şi prin România şi invers. Portul Constanţa a făcut deja câţiva paşi în perioada ajutorului umanitar şi în perioada tranzitului produselor comerciale, însă mai trebuie o investiţie adiţională astfel încât să devină cu adevărat un hub logistic care să asigure suport pentru un volum mult mai mare. Acelaşi lucru trebuie făcut şi în câteva locuri cheie pe Dunăre, de exemplu, şi nu doar”, a explicat minisrul.
Ţoiu a spus că au existat şi de partea cealaltă investiţii, în căile ferate, de exemplu, fie că este vorba de Republica Moldova sau chiar şi căile ferate din Ucraina.
„De ce este asta important pentru România? Înseamnă că poate chiar şi pentru România şi pentru CFR să asigure acces la oportunităţi în zona transportului de materii prime şi nu doar. Şi vorbim de nişte companii în România care acum, din păcate, sunt în pierdere, au o subvenţie de până la 90% de la bugetul de stat. Să putem asigura acces la oportunităţi plătite, astfel încât să fie aceasta zonă de transport pentru o bună parte dintre materiale, e ceva ce poate să ajute inclusiv bugetul de stat în sensul în care să se diminueze nevoia de subvenţie publică”, a precizat ministrul.
Ea a spus că un lucru care trebuie făcut mult mai bine este „o conexiune mult mai bună” între instituţiile statului şi mediul privat.
„În alte ţări există platforme transparente prin care mediul de afaceri poate să vadă oportunităţile comerciale din Ucraina, proiectele la care pot să contribuie. Noi credem şi invers, că România poate să fie o bază de investiţie bună pentru mediul de afaceri din Ucraina, pentru că putem să construim aici împreună mai multe capacităţi de producţie, de exemplu, care să deservească ulterior şi proiectul de reconstrucţie”, a afirmat Oana Ţoiu.
Ministrul a adăugat că procesul de reconstrucţie în unele zone din Ucraian a început deja, pentru că, chiar dacă vorbim, în acest moment, de un buget viitor de peste 9 miliarde de euro, o bună parte dintre aceste bugete ajung să fie eliberate treptat.
„Discursul în care se aşteaptă pacea totală înainte să se reconstruiască primul pod, prima şcoală, primul spital este, în acest moment, uşor îndepărtat de realitate, pentru că vorbim de o ţară care încearcă să-şi reconstruiască constant lucrurile distruse. Vorbim de un buget care există şi va fi în creştere din partea mai multor ţări membre ale Uniunii Europene şi de companii din alte ţări, cum este Polonia, de exemplu, sau Italia, care deja sunt prezente pe piaţa de acolo”, a completat Oana Ţoiu.
Ministrul a mai spus că sunt câteva domenii foarte importante pentru România în ceea ce priveşte reconstrucţia Ucrainei, cum ar fi, pe lângă partea de construcţii, şi partea de energie esenţială, pentru că România are aici „un istoric bine văzut internaţional în energie nucleară, energie regenerabilă”, care poate poziţiona ţara noastră „ca partener-cheie şi în zona de reconstrucţie, dar şi în zona de energie”.
