Spre deosebire de restul blocului comunitar, cele trei țări nu au scăpat de dependența pentru gazele rusești. Din motive atât politice, cât și pragmatice, aceste țări din Europa Centrală au rămas conectate la energia Moscovei, beneficiind de prețuri avantajoase.
Gazoductul din Ucraina s-a dovedit a fi veriga critică. Acum, însă, cele trei țări vor fi nevoite în curând să găsească surse alternative de gaze naturale. Există mai multe opțiuni, dar mult mai costisitoare.
Când Moscova a redus drastic fluxul de gaze prin gazoductele Nord Stream și Yamal-Europe, Europa s-a reechilibrat rapid. Țările cu porturi și-au dezvoltat infrastructura de procesare a gazului natural lichefiat (GNL) importat din țări precum Statele Unite și au semnat contracte noi.
Până în 2023, gazul obținut din Rusia prin conducte mai reprezenta doar 8% din totalul importurilor de energie ale Uniunii Europene; în 2021, procentul era de 40%. Totuși, câteva gazoducte critice au rămas active, inclusiv una care traversează Ucraina și operează conform unui contract semnat înainte de izbucnirea războiului.
Austria își ia 98% din gazul de care are nevoie din Rusia
Pentru UE, această rută era nesemnificativă, reprezentând doar 5% din toate importurile de gaz. Dar, pentru Europa Centrală și de Est, este o cale vitală. Neavând ieșire la mare, Austria, Slovacia și Ungaria nu pot trece la fel de ușor la importurile de GNL și depind în continuare de gazele rusești.
La doi ani după izbucnirea războiului, Austria își lua în continuare 98% din gazul de care avea nevoie din Rusia, iar o mare parte din aceste importuri traversează Ucraina.
Slovacia a primit și ea câteva miliarde de metri cubi de gaz prin același gazoduct. Ungaria depinde mai puțin de gazul venit prin Ucraina, dar contează foarte mult pe energia livrată de Moscova.
Inclusiv Republica Moldova
În afară de unele țări UE din Europa Centrală și de Est, oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina va afecta și Republica Moldova, a avertizat Agenția Internațională a Energiei. „Dacă acel gaz vine în Europa ca GNL, va fi aproape sigur mai scump decât era gazul rusesc prin conductă”, a explicat Samantha Gross, director al Inițiativei privind Securitatea Energetică și Climatul al Instituției Brookings.
„Motivul important pentru care Europa era atât de dependentă de gazul rusesc prin conducte, de la bun început, era că era ieftin”, a mai spus Gross.
Slovacia și Austria au găsit deja surse alternative de gaze naturale prin înțelegeri făcute cu țări ca Turcia. În același timp, Ungaria ar putea să continue importurile de gaze rusești prin Serbia.
Cu toate că Europa Centrală și de Est va fi cea mai afectată de aceste schimbări, întreaga Uniune Europeană ar putea simți efectele secundare, potrivit lui Gross.
Azerbaidjanul a devenit o nouă sursă importantă de gaze naturale, însă rămâne de văzut dacă Baku poate produce destul gaz pentru a înlocui fostele exporturi rusești sau dacă va acționa doar ca un intermediar, rebranduind „gazul rusesc” în „gaz azer”, înainte de a-l trimite prin gazoductul ce traversează Ucraina.
Chiar și așa, prețurile vor crește cu siguranță, iar Rusia va continua să profite de pe urma exporturilor de gaze către Europa prin țări intermediare.
