Îngroparea chiloților pentru a testa calitatea solului sau proiectarea științifică a unui pisoar care să prevină stropirea se numără printre lucrările premiate în cadrul ediției din 2026 a galei premiilor Ig-Nobel, versiunea neconvențională a prestigioaselor premii Nobel, transmite vineri AFP.
Premiile Ig-Nobel, acordate de revista științifică umoristică Annals of Improbable Research, recompensează în fiecare an studii neobișnuite.
Ceremonia a început, conform tradiției, sub o ploaie de avioane de hârtie, unii dintre cercetători venind deghizați pentru a primi un trofeu în formă de picior presărat cu ciuperci, înmânat de laureați ai premiului Nobel.
Foto: (c) CLAUDIO THOMA / EPA
Pentru prima dată de la crearea sa, în 1991, evenimentul s-a desfășurat în afara Statelor Unite, la Zürich, în Elveția. În martie, organizatorii anunțaseră această mutare, declarând că nu puteau, ‘cu conștiința curată’, să aducă oameni de știință în Statele Unite în contextul climatului politic actual.
Mersul printre șerpi veninoși
Printre cei 10 laureați ai premiului – al cărui nume este un joc de cuvinte între ‘Nobel’ și ‘ignobil’ – s-a numărat echipa condusă de Joao Miguel Alves-Nunes, care a câștigat trofeul Ig-Nobel pentru biologie. În cadrul studiului său, el a călcat printre șerpi pentru a înțelege în ce moment aceștia decid să atace. ‘Cine-ar fi atât de prost încât să-și pună piciorul în fața unui șarpe veninos? Eu’, a râs cercetătorul de la Universitatea din Sao Paulo la ridicarea premiului.
Foto: (c) CLAUDIO THOMA / EPA
El a efectuat 40.000 de teste pe 116 șerpi. În timpul acestor experimente, un șarpe cu clopoței a reușit să-l muște prin cizmele de protecție. Fără a-l descuraja, însă, pe tânărul cercetător în vârstă de 28 de ani, care intenționează să-și extindă cercetările în alte țări.
Traiectoria ideală pentru pisoare
Îmbrăcați cu pelerine galbene, patru cercetători din China, Statele Unite, Arabia Saudită și Canada au venit să-și ridice premiul Ig-Nobel pentru fizică. Ei au fost recompensați pentru cercetările lor menite să optimizeze pisoarele.
Foto: (c) CLAUDIO THOMA / EPA
Echipa a conceput un aparat pentru urinat dotat cu o ‘duză uretrală anatomică exactă’ alimentată cu apă, a precizat Kaveeshan Thurairajah, doctorand la Universitatea din Waterloo, Canada.
‘Proiectul vizează reducerea stropirii’, a explicat el pentru AFP, afirmând că ‘numai în Statele Unite, aproximativ un milion de litri de urină se varsă zilnic pe podea’, ceea ce generează costuri semnificative de curățare și riscuri de contaminare bacteriană.
Îngroparea chiloților
Organizatorii au adus, de asemenea, un omagiu orașului gazdă, acordând unei echipe de la Universitatea din Zurich premiul Ig-Nobel pentru științele solului.
Pentru a testa calitatea solului, echipa de cercetători a trimis prin poștă 2.000 de chiloți bărbătești unor voluntari, rugându-i să-i îngroape în grădina lor, apoi să îi returneze după două luni pentru a analiza gradul de mucegăire. ‘Ideea a fost aceea de a face știința solului mai vizibilă’, a explicat unul dintre membrii echipei, deghizat într-un gândac uriaș.
Foto: (c) CLAUDIO THOMA / EPA
Premiul Ig-Nobel pentru economie a fost acordat unei echipe reprezentate de Paul Piff, profesor asociat de psihologie la Universitatea din California, pentru experimentele sale care au demonstrat că persoanele provenite din medii privilegiate au o tendință mai mare de a se servi din bolurile cu bomboane destinate copiilor.
Foto: (c) CLAUDIO THOMA / EPA
Trofeul i-a fost înmânat de Esther Duflo, laureată a premiului Nobel pentru Economie în 2019, care a părăsit Institutul de Tehnologie din Massachusetts pentru a se alătura recent Universității din Zurich. ‘Cred că acest lucru trebuie să ne facă să râdem și, în același timp, să ne pună pe gânduri’, a declarat ea.
