Deși imagistica medicală a avansat semnificativ în detectarea problemelor cardiace, cum ar fi rigidizarea sau cicatrizarea țesutului cardiac, aceste teste nu surprind întotdeauna semnele incipiente ale afecțiunilor cardiovasculare care se manifestă în alte părți ale corpului.
Studii anterioare sugerează că problemele de reglare a fluxului sangvin în mușchii picioarelor pot apărea înaintea modificărilor observabile la inimă. Aceste anomalii ar putea explica simptome precum oboseala și dificultatea de a face efort fizic, care sunt frecvent ignorate până când boala ajunge într-un stadiu avansat.
„Studiul nostru evidențiază o lacună importantă în modul în care diagnosticăm HFpEF (insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție conservată), înainte ca inima să sufere daune ireversibile”, explică Hai-Ling Margaret Cheng, profesor la Institutul de Inginerie Biomedicală și cercetător principal al proiectului.
HFpEF este o afecțiune cardiovasculară frecventă, care afectează milioane de oameni la nivel global. Aceasta evoluează lent și nu prezintă simptome evidente în fazele incipiente, ceea ce face ca diagnosticul să fie adesea pus tardiv, când boala este deja severă și dificil de tratat.
Noua cercetare sugerează că modificările vasculare din mușchiul gambei pot reprezenta un semnal de avertizare mai timpuriu și mai accesibil al bolii, oferind o oportunitate unică de diagnostic precoce.
Pentru a testa această ipoteză, echipa de cercetători a utilizat o tehnică avansată de scanare RMN, care analizează răspunsul vaselor de sânge la stres. Studiul a fost realizat pe un model preclinic de HFpEF indusă de diabet, monitorizând fluxul sangvin atât în inimă, cât și în mușchii gambei.
Rezultatele au arătat că, la pacienții diabetici, problemele de circulație sanguină în mușchii gambei au apărut cu luni înainte de a fi observate schimbări similare la nivel cardiac. Acest lucru sugerează că mușchiul gambei ar putea fi o zonă mai potrivită pentru identificarea precoce a HFpEF.
„Analizând fluxul sangvin în picioare, putem detecta semnele bolii mult mai devreme decât dacă ne-am concentra doar pe inimă”, afirmă Sadi Loai, cercetător principal al studiului și doctor în inginerie biomedicală la Universitatea din Toronto.
Această descoperire ar putea revoluționa modul în care este diagnosticată și tratată insuficiența cardiacă, permițând intervenții mai rapide și mai eficiente. Următorul pas al cercetătorilor este testarea metodei pe pacienți umani cu factori de risc pentru HFpEF, pentru a evalua dacă platforma RMN poate depista boala mai devreme decât metodele convenționale.
Scopul final al acestui demers este diagnosticarea timpurie, într-un moment în care boala poate fi tratată mai eficient, oferind pacienților o șansă reală la o viață mai sănătoasă. În plus, această metodă ar putea deschide o nouă direcție în managementul bolilor cardiovasculare, contribuind la combaterea unei afecțiuni tot mai răspândite.
