În timp ce toţi caută pantera neagră peste tot, în timp ce se adresează diverse întrebări instituţiilor şi specialiştilor, şi în timp ce internetul este plin de colaje amuzante şi reclame, cercetătorii au interpretat urmele într-un mod complet diferit.
Potrivit profesorului Nikolai Spasov de la Muzeul Naţional de Ştiinţele Naturii şi colegilor săi, versiunea potrivit căreia o panteră neagră ar fi cutreierat platoul Şumen poate fi contestată. “Este foarte posibil ca cineva care chiar are o panteră domestică să fi făcut o glumă. Astăzi, orice specialist bun în IT poate crea orice combinaţie de imagini – din câte ştiu, locul este real, pe platoul Şumen, dar acolo se poate monta orice, chiar şi o girafă, dacă se doreşte”, a explicat specialistul.
Profesorul a adăugat că animalul crescut în condiţii domestice nu mai are obiceiul de a vâna, astfel încât, eliberat în natură, este condamnat.
Nikolai Spasov a comparat urmele descoperite cu cele ale unei pantere adevărate: “Aceasta este laba unei pantere. Laba felinelor mari este caracterizată cel mai bine de cele două striaţii din partea din spate, pe care câinii nu le au, acestea fiind specifice doar felinelor”, a declarat profesorul citat de postul de televiziune bTV. Acesta a precizat că urma descoperită pe Platoul Şumen este de câine, nu de panteră. “Cazul din România este aşa-numitul sindrom al Omului Zăpezilor, al lui Yeti. Când oamenii se aşteaptă să vadă ceva, chiar văd”, a explicat specialistul.
