Declarația, făcută în timpul unei întâlniri tensionate la Bruxelles, reflectă o realitate geopolitică incomodă: China ar prefera un război prelungit în Ucraina, care să mențină atenția și resursele Statelor Unite concentrate în Europa, și nu asupra rivalității cu Beijingul în Indo-Pacific. Oficialul a relatat că întâlnirea de patru ore cu Kaja Kallas a fost marcată de „schimburi dure, dar respectuoase”, cu teme precum securitatea cibernetică, dezechilibrele comerciale, Taiwan, Orientul Mijlociu și pământurile rare, conform Mediafax.
Deși purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez, Mao Ning, a reafirmat vineri că „China nu este parte în problema Ucrainei” și că susține o „soluție politică rapidă”, declarațiile recente contrazic retorica publică. Poziția exprimată de Wang Yi dezvăluie că Beijingul are un interes strategic în menținerea conflictului și în păstrarea alianței „fără limite” cu Rusia, anunțată de Xi Jinping chiar înainte de invazie.
Ucraina a prezentat dovezi potrivit cărora drone folosite de Rusia au componente chinezești. Ministrul adjunct de externe ucrainean, Andrii Sîbiha, a publicat imagini cu fragmente ale unei drone Geran-2, lansate de Rusia asupra Kievului, pe care era inscripționat că fuselajul fusese fabricat în China, pe 20 iunie. În plus, Ucraina a sancționat companii chineze pentru livrări de tehnologie și componente militare către Rusia.
Într-un atac recent asupra orașului Odesa, Consulatul General al Chinei a suferit pagube, un semnal simbolic privind complexitatea implicării chineze. Sîbiha a transmis că acțiunile Moscovei implică tot mai multe state, de la trupe nord-coreene, arme iraniene, până la producători chinezi.
