Banca Centrală Europeană este mereu pregătită să ureze bun venit noilor membri ai zonei euro, cu condiția să îndeplinească criteriile de aderare, a declarat joi președinta BCE, Christine Lagarde, răspunzând unei întrebări la o conferință de presă, după ce instituția a decis să mențină nemodificate cele trei rate ale dobânzilor reprezentative, transmite BTA.
Întrebarea era legată de o declarație a premierului ungar Peter Magyar, care în iunie spunea că Budapesta ar putea îndeplini cerințele Uniunii Europene pentru adoptarea euro în jurul anului 2030.
Conform Raportului de convergență din 24 iunie 2026 al Băncii Centrale Europene, statele membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro, respectiv România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, au înregistrat din 2024 și până în prezent progrese limitate în ceea ce privește convergența economică cu zona euro. Ungaria nu a reușit să îndeplinească criteriile economice și juridice pentru aderare.
”După cum știți, există un proces bine definit. Bulgaria a trecut cu succes prin el. Suntem mereu pregătiți să urăm bun venit noilor membri, iar concluzia Raportului de convergență este pozitivă. Rămâne de văzut. După cum știți, acest proces necesită întotdeauna o perioadă de timp”, a explicat Lagarde.
Oficialul a subliniat că BCE nu are autoritatea de a lua decizii prin aderarea de noi țări la zona euro.
”În această privință, formulăm opinii referitoare la inflație. Este o problemă de competența Consiliului European și Comisiei Europene”, a indicat Lagarde, care a amintit că toate statele membre UE, cu o excepție, s-au angajat să se alăture în viitor zonei euro.
De la Raportul de convergență din 2024, deficitul bugetar s-a adâncit în majoritatea țărilor analizate, ponderile datoriei publice în PIB înregistrând o creștere semnificativă în unele cazuri. În 2025, deficitul bugetar a depășit valoarea de referință de 3% din PIB în Ungaria, Polonia și România. Ponderea datoriei publice brute în PIB în 2025 a fost inferioară sau net inferioară valorii de referință (60%) în toate țările analizate, cu excepția Ungariei. Cu toate acestea, cele mai recente proiecții ale Comisiei Europene arată că, în 2026, ponderea datoriei publice în PIB va crește peste valoarea de referință atât în Polonia, cât și în România.
De la publicarea Raportului de convergență 2024, numărul țărilor aflate sub incidența unei proceduri de deficit excesiv a ajuns la trei, României alăturându-i-se Ungaria și Polonia. Potrivit proiecțiilor Comisiei Europene, niciuna dintre aceste state nu își va reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB înainte de sfârșitul anului 2027.
România continuă să facă obiectul unei proceduri de deficit excesiv, care a fost inițiată în anul 2020, termenul-limită pentru a pune capăt situației de deficit excesiv fiind prelungit până în anul 2030. De asemenea, în luna iulie 2024 au fost inițiate proceduri de deficit excesiv pentru Ungaria și Polonia, din cauza unor deficite care au depășit valoarea de referință de 3% din PIB în 2023, situându-se la 4,7% și, respectiv, 7,3%: termenele pentru corectarea deficitelor au fost stabilite pentru 2026 și, respectiv, 2028.
Calitatea instituțiilor constituie un factor important pentru sustenabililitatea procesului de convergență. Consolidarea instituțiilor și a guvernanței ar aduce beneficii economice semnificative, mai ales în Ungaria și România. Cu excepția Suediei, indicatorii publicați de organizațiile internaționale sugerează că țările analizate au încă de recuperat un decalaj în ceea ce privește calitatea instituțiilor și a guvernanței.
Referitor la compatibilitatea legislației naționale cu Tratatele și Statutul SEBC și al BCE, niciuna dintre cele cinci țări analizate nu era pe deplin compatibilă cu cerințele privind adoptarea euro, a indicat BCE.
Danemarca nu este inclusă în evaluare, cu excepția unei solicitări exprese din partea acestei țări.
