În oraşul chinez Wuhan, cu o populaţie de peste 11 milioane de locuitori, viaţa şi-a reluat demult cursul, deşi pentru multe persoane COVID-19 continuă să fie o amintire amară, potrivit Agerpres.
Primele cazuri au fost raportate în acest loc în decembrie 2019, iar luna următoare, în ianuarie, a fost impusă o carantină de peste două luni pentru a limita o creştere a numărului de infecţii cu un virus care a cauzat, potrivit OMS, aproape 800 de milioane de cazuri de infectare în întreaga lume şi 7 milioane de decese.
„Suntem bucuroşi că am revenit la normal, dar este bine să ne amintim pentru că mulţi dintre noi nu vrem să uităm, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat pentru EFE o locuitoare, Chu Jing.
O altă locuitoare din Wuhan, Liu Xuan, îşi aminteşte de incertitudinea primelor zile de izolare, cu străzile complet pustii şi cu numărul de cazuri de infectare şi de decese în creştere. „Era dificil să găseşti un pat într-un spital sau să faci rost de mâncare, pentru că, deşi puteai ieşi, în supermarketuri nu era, practic, nimic”, a spus ea.
„La început au fost doar zvonuri, iar oamenii nu ştiau ce să facă. Nu ştiam dacă suntem infectaţi şi nu aveam cum să aflăm. Oraşul era izolat de la o zi la alta, oamenii ar fi trebuit să ştie mai în detaliu ce se întâmplă pentru a lua măsuri”, a declarat Liu Xuan.
Acestea au fost primele etape ale unei crize sanitare cu origine încă incertă. În decembrie anul trecut, OMS a cerut din nou Beijingului transparenţă cu privire la secvenţa genetică de la primele cazuri din piaţa Huanan din Wuhan şi la cercetările efectuate în laboratoarele din oraş.
Potrivit directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în lipsa unor date complete, „toate ipotezele sunt în aer”, inclusiv teoria conform căreia coronavirusul ar fi scăpat accidental dintr-un laborator, despre care cercetătorii agenţiei care au vizitat China au declarat că este cea mai puţin probabilă dintre ipoteze, dar care nu poate fi exclusă.
În prezent, piaţa Huanan este complet închisă şi supravegheată îndeaproape de paznici. Cele două hale, separate de o alee, sunt în continuare închise, cinci ani mai târziu.
În ianuarie 2020, la scurt timp după ce au fost raportate primele cazuri ale aşa-numitei „epidemii misterioase de pneumonie”, piaţa a fost închisă după ce a fost detectată o răspândire a contagiunilor printre comercianţi şi clienţi.
Cu doar o zi înainte, guvernul chinez informase OMS despre detectarea primelor cazuri în Wuhan, dar până atunci coronavirusul se transmitea deja cu viteză maximă.
Luni de zile, anchetatorii complet îmbrăcaţi în echipamente de protecţie de culoare albă au fost singurii cărora li s-a permis să intre în incintă pentru a o dezinfecta şi a recolta probe.
În Huanan nu există nicio urmă a comercianţilor sau a clienţilor care se înghesuiau cândva în această piaţă în aer liber de unde se putea cumpăra orice, de la fructe şi legume la carne proaspătă, fructe de mare, ierburi şi condimente.
Doar magazinele aflate în apropiere au rămas active, cum ar fi o galerie mare care găzduieşte o sută de magazine de optică.
La momentul respectiv, inclusiv media locale au relatat că în piaţă se vindeau chiar şi fazani şi şerpi, iar oamenii de ştiinţă au suspectat că transmiterea ar fi putut fi provocată de lilieci originari din sudul Chinei sau de pangolini.
Între timp, alte voci nu au exclus posibilitatea ca agentul patogen să fi scăpat dintr-un laborator, o ipoteză care încă provoacă indignare la Beijing.
Potrivit OMS, China trebuie să împărtăşească rezultatele genetice şi moleculare pe care le deţine în urma prelevării de probe din piaţa de animale.
„Virusul nu a fost identificat la animale sau mostre de la animale din piaţă şi nici nu am găsit animale care să fi infectat oameni”, a declarat anul trecut Maria Van Kherkove, care deţine rolul de responsabil tehnic pentru controlul pandemiilor în cadrul OMS.
Ea consideră că sunt necesare mai multe studii pentru a depista animalul care ar fi putut acţiona ca intermediar şi pentru a răspunde la întrebări legate de, spre exemplu, provenienţa animalelor.
„Am solicitat, fără răspuns, probe serologice de la persoanele care lucrau în piaţă sau în fermele de unde proveneau animalele”, a spus Van Kherkove.
China se apără susţinând că a „sprijinit în mod activ investigaţia la nivel global” privind coronavirusul şi că experţii trimişi de OMS au avut acces „peste tot”. „Ei au întâlnit toate persoanele pe care doreau să le întâlnească şi au văzut toate materialele pe care doreau să le vadă”, a declarat recent Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a ministerului chinez de Externe.
