Conform Antena 3 CNN, o circulară trimisă în interiorul Ministerului Dezvoltării arată faptul că programele este oprită finanțarea proiectelor care au un grad de implementare sub 40% la canalizare și gaze, iar la drumuri, toate proiectele care au un grad sub 80%.
În prezent, din totalul de 4.945 proiecte din programul ”Anghel Saligny”, 2.976 au proiectant desemnat (60%), iar 2.641 au executant (53%).
Conform statisticilor, doar 1600 de proiecte dintr-un total de 4945 vor mai fi eligibile pentru a primi în continuare finanțare.
EFOR a publicat o nouă analiză cu privire la implementarea Programului Saligny. Aceasta e importantă probabil și în contextul discuțiilor despre situația financiară complicată, mai ales că programele naționale de investiții au fost criticate frecvent. Raportul se bazează pe datele disponibile la 31 martie 2025 – https://expertforum.ro/saligny-martie2025/
– Valoarea totală a proiectelor aprobate pe programul pentru infrastructură a crescut de la 52,2 miliarde de lei la 53. Celor 38 miliarde lei din precedentul nostru raport, se adaugă alte aproximativ 6.4 miliarde lei, însumând 44.4 miliarde lei – suma totală contractată.
– MDLPA a aprobat proiecte pentru rețele de gaze în valoare de 12,9 miliarde de lei pentru 811 proiecte, din care s-au contractat 5,5 miliarde de lei și s-au decontat 1,3 miliarde.
– Bugetul inițial al programului a inclus 25 de miliarde de lei, din care 20 alocate pentru primul trimestru. Pentru 2025 bugetul ministerului pentru PNI Anghel Saligny a fost de 10 miliarde de lei. Cu toate acestea, guvernul a alocat în 2024 încă 7,6 miliarde de lei, din Fondul de Rezervă al Guvernului, în special spre sfârșitul anului. Observăm astfel continuarea unei practici criticată în trecut de EFOR și de Curtea de Conturi, legată de finanțarea activității programului prin fonduri de urgență. Alocarea acestora ridică și mai multe semne de întrebare având în vedere că s-a făcut într-un context electoral.
Date generale – programul infrastructură
– Numărul total de proiecte aprobate a crescut cu 67, ajungând la un total de 4.945. Dintre acestea, au fost semnate contracte de finanțare pentru 3.959 (față de 3.477 în ultimul nostru raport).
Date generale – gaze naturale
– Fondurile au fost alocate pentru 41 de județe, fără București. Din valoarea totală, cel mai mult s-a alocat către Suceava (1,2 miliarde) și Vrancea – 616 milioane de lei.
– Beneficiarii din Covasna au decontat cel mai mult – 73%, iar cei din Caraș Severin, Ialomița și Bistrița Năsăud nu au decontat niciun leu.
– 585 din 812 proiecte nu au înregistrat niciun fel de decont. Doar 10 proiecte au fost finalizate 100%, iar 4 peste 90%.
– Deși nu cunoaștem conținutul tehnic al proiectelor, o analiză empirică a costurilor pe metru (suma contractată/lungime rețea) arată că există discrepanțe destul de mari între costurile unor proiecte.
Contractarea
– Există în continuare un număr de proiecte care au fost aprobate, dar pentru care nu au fost semnate contracte. Numărul de proiecte în această situație este de 986, care aparțin unui număr de 718 beneficiari unici. Raportat la numărul de proiecte rămase necontractate, cele mai multe se regăsesc în județe Harghita (64) împreună cu Covasna (49) și Mehedinți (42). În același timp, județele Iași, Teleorman și Vâlcea au doar câte 4 proiecte necontractate fiecare.
– În concluzie, există un progres general, dar în continuare un procent semnificativ de proiecte nu au decontat nici măcar jumătate din suma contractată, iar pentru un număr mare de proiecte nu s-a făcut niciun decont: 1009 proiecte, în valoare de 11 miliarde de lei. Dintre acestea, 18 proiecte au bugete aprobate de peste 50 de milioane de lei – vezi lista mai jos.
Achiziții
– Din totalul de 4.945 proiecte, 2.976 au proiectant desemnat (60%), iar 2.641 au executant (53%).
– Între firmele care au primit cei mai mulți bani din contracte de la primării și consilii județene se mențin mai mulți câștigători cu profil politic sau care au figurat în investigații penale – o analiză mai pe larg a acestora o regăsiți în raportul anterior. Deși nu există interdicții legale, cu excepția celor legate de conflicte de interese, pentru acest tip de societăți de a participa la procedurile de achiziție, apropierea de mediul politic prin acționari, asociați, fondatori, familie, grupuri de interese etc poate fi unul dintre motivele pentru care câștigă multe contracte decât ar fi făcut-o în mod normal. Cel mai probabil, problema politizării nu este specifică numai acestor fonduri, întrucât multe dintre aceste societăți prestează servicii sau execută lucrări și în cadrul altor programe cu finanțare națională sau europeană.
– În general, există o diversitate de UAT-uri cu care lucrează firmele care au executat lucrări. În relativ puține cazuri o societate are mai mult de 4-5 contracte cu o singură entitate, astfel de exemple fiind Cornell’s Floor, Construcții Erbașu sau Prof Con Invest.
– Dacă ținem cont de rezultatele alegerilor din 2024, la primăriile și consiliile județene deținute de PSD se regăsesc proiecte însumând 54% din valoarea totală, PNL 37%, și UDMR 6%.
