Acces mai larg la servicii medicale, mai puţină birocraţie, creşterea rolului medicului de familie, rezultate mai rapide şi digitalizare, propune Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în proiectele de modificare a Contractului – cadru şi a normelor de aplicare. Aceste proiecte au fost puse în dezbatere publică.
“Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparenţă decizională, pe site-ul propriu (www.cnas.ro), proiecte de acte normative pentru modificarea şi completarea Contractului-cadru şi a Normelor sale metodologice de aplicare. Proiectele propun schimbări pe mai multe paliere de asistenţă medicală, cu obiectivul de a creşte accesul asiguraţilor la servicii medicale, de a îmbunătăţi calitatea actului medical şi de a simplifica procedurile administrative”, se arată într-un comunicat de presă, de joi, al CNAS.
CNAS propune creşterea rolului medicinei de familie, astfel că medicii de familie care preiau pacienţii colegilor plecaţi în concediu îşi vor putea deconta consultaţiile.
“Pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale, medicii de familie care preiau temporar pacienţii colegilor aflaţi în concediu vor putea deconta consultaţiile acordate peste plafonul obişnuit, astfel încât pacienţii să beneficieze în continuare de acces la servicii medicale fără întreruperi. Măsura reprezintă şi un sprijin pentru medicii care preiau activitate suplimentară şi încurajează colaborarea între cabinetele de medicină de familie”, se arată în comunicat.
De asemenea, CNAS propune acces mai facil la serviciile din ambulatoriul clinic. Durata unor consultaţii la anumite specializări va creşte.
“Programul minim de funcţionare al cabinetelor de specialităţi clinice ar urma să scadă de la 35 la 17,5 ore pe săptămână şi de la 5 la 3 zile lucrătoare, o măsură menită să menţină în activitate cabinetele din zonele cu deficit de medici şi să extindă reţeaua de servicii ambulatorii. De asemenea, durata consultaţiilor pentru specialităţi precum pediatrie, medicină internă, geriatrie şi genetică medicală va creşte la 20 de minute, pentru a permite evaluări mai complete şi o relaţie mai bună între medic şi pacient”, se precizează în comunicat.
Potrivit sursei citate, noile reglementări vor oferi cabinetelor medicale mai multă flexibilitate în organizarea activităţii şi vor permite valorificarea mai eficientă a programului de lucru. De asemenea, vor permite medicilor exercitarea efectivă a dreptului la concediu de odihnă fără a fi penalizaţi financiar, susţinând astfel atât echilibrul profesional al medicului, cât şi sustenabilitatea pe termen lung a activităţii acestuia în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
“Pacienţii cu boli cronice stabilizate vor beneficia de prescripţii pentru medicamentele din contracte cost-volum pe o perioadă de până la 90-92 de zile, eliberate prin fracţionare lunară, ceea ce reduce numărul deplasărilor la cabinet şi contribuie la continuitatea tratamentului. Trecerea de la medicamentul biologic de referinţă la varianta biosimilară se va face în cel mult 3 luni de la introducerea acesteia pe lista de preţuri, faţă de 12 luni în prezent, pentru un acces mai larg la tratamente moderne şi la costuri mai reduse, pentru toţi pacienţii, cu excepţia celor care prezintă efecte adverse”, transmit oficialii CNAS.
De asemenea, se clarifică faptul că accesul pacienţilor trataţi prin programele naţionale de sănătate curative este gratuit, atât în spitalele publice, cât şi în cele private. Propunerea vizează în special pacienţii cu afecţiuni oncologice, cardiovasculare sau alte patologii incluse în programele naţionale de sănătate curative.
Totodată, CNAS propune rezultate mai rapide şi digitalizare extinsă în ambulatoriul paraclinic.
“Pentru furnizorii de investigaţii paraclinice se propune introducerea obligaţiei de a interpreta şi comunica rezultatele în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea investigaţiei. Totodată, furnizorii vor trebui să pună la dispoziţia pacienţilor rezultatele şi imaginile medicale printr-un sistem electronic securizat, cu acces individual, în locul CD-urilor şi al buletinelor pe hârtie. Se va crea totodată cadrul pentru introducerea teleradiologiei, în scopul utilizării mai eficiente a resurselor medicale disponibile la nivel naţional. Prin introducerea unei monitorizări intermediare a utilizării plafonului, aferente perioadei 1-15 a lunii, şi a posibilităţii de diminuare sau suplimentare a valorilor de contract în funcţie de gradul de utilizare, se vor crea premisele direcţionării rapide a fondurilor către furnizorii care înregistrează adresabilitate crescută şi capacitate efectivă de furnizare a serviciilor, concomitent cu evitarea blocării unor sume la furnizorii cu grad redus de utilizare. Deci distribuţia fondurilor destinate laboratoarelor de analize medicale se va face mai rapid, ca măsură intermediară până la eliminarea plafoanelor”, se arată în comunicat.
CNAS propune, de asemenea, ca pachetul de servicii acordate în regim de spitalizare de zi să fie extins cu servicii noi pentru monitorizarea hipertensiunii pulmonare, administrarea unor terapii biologice, tratamente stomatologice pentru copiii cu vârsta sub 7 ani care necesită sedare procedurală.
“Cazurile în care s-au efectuat intervenţii pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian vor fi exceptate de la regulile actuale de decontare redusă în cazul reinternărilor sau transferurilor în 48 de ore, pentru a nu afecta finanţarea unor tratamente de urgenţă vitală. În acelaşi timp, noile reguli de contractare vor urmări o distribuire mai predictibilă şi mai echitabilă a fondurilor, în funcţie de activitatea şi capacitatea reală a spitalelor, oferind furnizorilor un cadru mai transparent şi mai eficient de finanţare”, precizează oficialii CNAS:
Potrivit acestora, nu se vor mai contracta paturi, ci cazuri rezolvate.
“Numărul de cazuri contractabile la nivel spitalicesc va fi stabilit în funcţie de adresabilitate şi de capacitatea unităţilor sanitare, iar spitalele vor fi obligate să publice pe propriul site date privind activitatea şi indicatorii de performanţă managerială. Se va introduce şi noţiunea de «fond de risc», reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitaliceşti, destinat situaţiilor justificate apărute pe parcursul derulării contractelor”, transmite CNAS.
Proiectul mai prevede şi facilitarea accesului la dispozitive medicale adaptate nevoilor pacienţilor.
Conform sursei citate, vor fi reduse termenele de înlocuire pentru unele dispozitive, precum echipamentele compresive destinate tratamentului limfedemului sau nebulizatoarele, vor fi introduse noi dispozitive pentru persoanele cu limfedem şi vor fi actualizate condiţiile de acordare a ortezelor personalizate şi a lentilelor intraoculare.
De asemenea, CNAS propune simplificare administrativă şi digitalizare.
“Furnizorii de servicii medicale în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate vor utiliza formulare medicale în format electronic (bilete de trimitere, reţete, scrisori medicale, planuri de proceduri de recuperare medicală, recomandări pentru dispozitive medicale şi îngrijiri la domiciliu), reducând timpul alocat activităţilor birocratice şi simplificând relaţia cu pacienţii şi cu casele de asigurări. Se elimină documentele pe hârtie şi se vor folosi doar documente digitale”, anunţă CNAS.
Totodată, se va introduce o aplicaţie informatică pentru gestionarea programărilor pacienţilor, începând cu 1 octombrie 2026, în cadrul portalului e-SănătateaMea.
“Pentru contractele şi actele adiţionale încheiate de furnizori cu casele de asigurări de sănătate se va utiliza semnătura electronică calificată, reducând durata procedurilor de evaluare şi contractare”, se arată în comunicat.
