CNAS afirmă că în baza acestor scrisori medicale medicii de familie pot continua managementul pacienţilor în funcţie de recomandările medicilor de medicina muncii şi pot decide necesitatea efectuării de investigaţii paraclinice sau pot emite bilete de trimitere către medicii de specialitate clinică din ambulatoriu ori către spitale, potrivit Agerpres.
Totodată, cabinetele de medicina muncii pot încheia convenţii cu casele de asigurări de sănătate în vederea recunoaşterii biletelor de internare eliberate de către medicii ce-şi desfăşoară activitatea în aceste unităţi.
Preşedintele CNAS, conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan, a prezentat vineri, la Congresul Naţional de Securitate şi Sănătate în Muncă, principalele posibilităţi de colaborare între medicii de medicina muncii şi furnizorii de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, în scopul protejării sănătăţii angajaţilor, în calitatea acestora de persoane asigurate.
„Medicul specialist de medicina muncii este principalul consilier al angajatorului şi al reprezentanţilor angajaţilor în probleme de promovare a sănătăţii în muncă şi în îmbunătăţirea mediului de muncă din punct de vedere al sănătăţii în muncă. (…) Depistarea precoce a bolilor grave este şi în interesul angajatorilor, care pot evita astfel pierderea capacităţii de muncă a angajaţilor pe perioade îndelungate”, a subliniat preşedintele Horaţiu-Remus Moldovan.
El a precizat că Ministerul Sănătăţii derulează un program naţional de prevenire a îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi muncă şi a făcut un apel ca şi alte instituţii publice cu rol în securitatea şi sănătatea în muncă să se implice activ în activitatea de prevenţie.
Preşedintele CNAS a prezentat principalele priorităţi ale instituţiei în perioada următoare: dezvoltarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), renunţarea la utilizarea documentelor pe suport hârtie în relaţia medic-pacient şi medic-medic (principiul „zero hârtie”), eficientizarea cheltuielilor din domeniul sănătăţii, identificarea unei soluţii de facilitare a programărilor pacienţilor la furnizorii de servicii medicale.
De asemenea, preşedintele CNAS a menţionat şi că sumele cu care contribuie asiguraţii la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) acoperă circa jumătate din costurile serviciilor de sănătate de care beneficiază aceştia, restul cheltuielilor fiind finanţate prin alocări de la bugetul de stat.
