Proiectul a debutat în anul 2023, atunci când, dorind să cunoască mai bine comuna în care a copilărit, Iulian Tănaşcu a identificat ansamblul Sfântul Nicolae din localitatea Gura Sărăţii și a observat o serie de monumente funerare parţial sau total îngropate, iar altele rupte de la bază.
„Mi s-a părut un peisaj dezolant”, a declarat acesta.
El a luat legătura cu parohul localităţii vecine ansamblului şi cu primarul comunei și a început niște demersuri în vederea demarării unor lucrări de restaurare a monumentelor funerare. Totodată, acesta a contactat Direcţia Judeţeană de Cultură, Ministerul Culturii şi pe cel al Economiei şi Turismului, pentru obţinerea unui acord.
Pentru a-și face o imagine de ansamblu asupra cimitirului, la început membrii echipei au observat zona de sus, iar în felul acesta ei au reușit să identifice temelia fostei biserici.
„Mergând de-a lungul fundaţiei, am scos naosul, pronaosul, absidele si altarul, iar la intrarea în biserica am identificat o zonă pietroasă”, a menționat Iulian.
Săpăturile au continuat de-a lungul acelor pietre şi echipa a scos la iveala un drum de 38 de metri lungime și 4 metri lăţime.
Ulterior, toate crucile au fost au fost inventariate, curățate și cartografiate, iar apoi monumentele au fost reinstalate și scanate 3D, astfel încât să poată fi cercetate de către doritori.
„Ne dorim ca fiecare dintre aceste informaţii să fie încapsulate în cadrul unor coduri QR, iar vizitatorii să le scaneze pentru a afla povestea fiecărei cruci. Legat de codul QR, acestea vor încapsula modelul 3D al crucii, explicaţiile etnografice despre simboluri şi date despre cei a căror cruce era”, a declarat inițiatorul proiectului.
De asemenea, voluntarii au realizat o bază de date cu toţi oamenii de pe cruci, precum şi cu simbolurile etnografice de pe ele.
De la debutul proiectului şi până în prezent, echipa lui Iulian a reuşit să identifice în jur de 150 de cruci, dintre care 100 sunt pregătite pentru scanare.
“În cazul celor decorative, oamenii le-au predat de bună voie atunci când au văzut că am început lucrul aici. Ni le-au adus ei pe şantier direct. În legătură cu cele din fundaţii, unde am putut, am mai preluat nişte nume”, a spus Iulian.
Totuși, multe dintre ele au fost găsite la 2-3 metri sub pământ, în fundaţiile de la garduri, prin sat, pentru că au fost luate în primii ani de la dezafectarea cimitirului, doearece sătenii aveau nevoie de materiale de construcţii, de piatră.
Domeniul ansamblului cuprinde atât elemente funerare, cât şi o alee cu piatră de râu, lungă de 38 de metri şi lată de 4 metri şi spaţii care pot fi amenajate cu trovanţi. În zona respectivă există un inventar centralizat care cuprinde 124 de elemente funerare.
