Producția de miere a României anul acesta o putem plasa sub jumătate dintr-un an obișnuit, cu un număr normal de familii de albine, undeva între 10 și 15.000 de tone, suficientă dacă ne gândim la consumul intern și la faptul că nu mai exportăm din cauza prețurilor scăzute pe piața europeană și mondială cu care vine mierea din China și din Ucraina, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman.
‘2026 este un an bun apicol. Depinde acum din ce perspectivă privim. Dacă privim statistic, general, este un an dezastruos. Dacă privim din punct de vedere al apicultorului, care are față de anul 2024 stupina redusă undeva până în 50% pentru că, în 2025, în primăvară, efectivul de albine din România s-a redus, practic, la jumătate, deci, dacă privim statistic general pe România, producția putem să o clasăm undeva sub jumătate dintr-un an normal, cu un număr normal de familii de albine, hai să spunem și o cifră orientativă, undeva între 10.000 și 15.000 de tone. Dacă luăm consumul de miere pe cap de locuitor pe care îl aveam în anii precedenți, ar fi suficient, dar dacă ne raportăm și la ceea ce se întâmpla acum 3-4 ani, când mai mult de jumătate (din producție – n. r.) mergea la export, nu este deloc suficient. Numai că, așa cum v-am spus, din 2022, România nu mai exportă miere din cauza prețului de pe piața europeană și mondială. Adică, scurt: influența prețului mierii din China și din Ucraina. Iar în ultima jumătate de an se întâmplă un alt fenomen: cum încearcă est-europenii să vândă ceva miere în Vest, Ucraina scade și mai mult prețul. Și atunci, ca să facă profit, cei din Vest cumpără tot din Ucraina, iar mierea românească și din Ungaria și din Bulgaria stă tot în butoaie la apicultori’, a explicat Coman.
O modalitate de a crește consumul de miere în România este conștientizarea asupra beneficiilor acestui produs asupra sănătății, dar și asupra ‘buzunarului’ său, prin achiziția directă de la producător.
‘Noi, Asociația și toți cei care activează în domeniul apicol, încercăm de 3 – 4 ani să conștientizăm consumatorul că este benefic pentru sănătatea lui și pentru buzunarul lui să achiziționeze miere direct de la producător, pentru că în primul rând știe ceea ce consumă și în al doilea rând avem această certitudine a lucrului bine făcut și local și la nivel național și nu mai subvenționăm, practic, China și Ucraina și tot felul de alte amestecuri care apar în piață. Paradoxul este că România produce mai mult decât consumă, dar importă, și în hipermarket găsim miere amestec din afara Uniunii Europene (…) care, așa cum ne-a dovedit-o EFSA prin studii certe și analize, undeva peste 50% este adulterată, ca să nu-i spunem falsificată’, a susținut acesta, după deschiderea Târgului Național al Mierii.
În ceea ce privește mierea din China, potrivit șefului Asociației, după scandalul internațional din 2013 – 2014, în Statele Unite aceasta apare ca miere din Vietnam, din India, țări în care producția de miere ‘se situează undeva la 10.000-20.000-50.000 tone și se vând din acea țară undeva la 70.000-100.000 tone, dar în privința pierderii trasabilității cei care fac lucrurile astea deja sunt cu câțiva pași înainte’.
Făcând o comparație cu 2025 din punct de vedere al sortimentelor de miere, anul acesta apicultorii români au obținut miere de salcâm și, de asemenea, miere de rapiță și de tei.
‘Cert este că anul acesta s-a făcut miere de salcâm. Anul trecut nu s-a obținut deloc. Iarăși, anul 2025 a fost foarte sărac în miere de rapiță și miere de tei. Anul acesta s-a făcut ceva producție de miere de rapiță și în sud-vest și nord-est, practic pe diagonală. S-a făcut miere de tei, iar în ceea ce privește floarea-soarelui cam peste tot s-au obținut producții de miere, dar la ce bun, pentru că nu avem cum să o valorificăm. De ce nu prea se cumpără? Pentru că este unul din sorturile cele mai, să spun așa, neapreciate de consumatori și la export nu poate merge, pentru că, la fel cum vă spuneam mai înainte, apicultorii cheltuie undeva la 10-11 lei pe kilogramul de miere să o producă și ar trebui să o vândă cu 9 sau 10 lei – și atunci vă dați seama că trebuie să o țină. Nu poți să vinzi în pierdere 2-3 ani la rând. S-a întâmplat lucrul ăsta în 2022, 2023, 2024, dar nu mai poți continua în acest ritm’, a afirmat președintele ACA.
El a semnalat că mierea de salcâm de anul acesta, datorită condițiilor de cules, nu întrunește acel procent de polen prevăzut de STAS, însă din punct de vedere organoleptic, dar și al certitudinii că provine din nectar de salcâm ‘nu este niciun dubiu’.
‘STAS-urile spun așa: ca să fie miere de salcâm calitatea I trebuie să aibă peste 30% polen de salcâm. Ca să fie miere de salcâm calitatea a 2-a trebuie să aibă peste 25%, iar cealaltă trebuie să aibă peste 20%. Sub 20% nu mai poți să o certifici, conform STAS-ului, ca fiind de salcâm. Numai că sunt două componente total distincte – și anume nectarul și polenul. Mierea se face din nectar, dar ca să ai certitudinea că provine de la acea specie trebuie să aibă, conform STAS-urilor care sunt de acum 30-40 de ani, când nu aveam schimbări climatice, când nu aveam condițiile pe care le avem acum, acel conținut de polen care scrie în STAS. Anul acesta, în toate analizele pe care le-am făcut, se situează undeva între 12% și 18%. Foarte rar s-a găsit 22% și chiar o singură probă cu 26%. Este vorba de câteva sute de probe din toată țara’, a subliniat Răzvan Coman.
Târgul Național al Mierii – ediția de toamnă – are loc în perioada 11 – 13 septembrie 2026, pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură.
Un număr de 94 de expozanți sunt prezenți la cel mai important eveniment de profil din Capitală și, deja, unul tradițional, care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea iubitorilor de produse apicole, cât și din partea apicultorilor, fie ei participanți sau expozanți, a procesatorilor din domeniul apicol, precum și a reprezentanților din cadrul asociațiilor apicole.
‘Prin organizarea acestui eveniment ne dorim, ca de fiecare dată, să creștem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură și produse ale stupului, dată fiind importanța acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate și o alimentație echilibrată’, transmit organizatorii.
