Vicepreședintele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Mădălin Hodor, a subliniat, pentru AGERPRES, importanța educației și a dialogului, pentru ca tinerii să nu fie supuși dezinformării și manipulării, în contextul în care instituția pe care o reprezintă este la limita supraviețuirii și deține una dintre cele mai bogate arhive online despre comunismul din România.
Prezent la Tulcea, la finalul săptămânii trecute, cu prilejul vernisajului expoziției ‘Dosar Tulcea’, eveniment organizat pe faleza Ivan Patzaichin, cu sprijinul Primăriei municipiului, vicepreședintele CNSAS a declarat că instituția pe care o conduce și-a propus să organizeze expoziții legate de istoria locală de dinainte de 1989, de istoria Securității din România, în mai multe județe, în cadrul unui plan național de combatere a consecințelor represiunii comuniste.
‘În cadrul acestui plan s-a discutat inclusiv despre necesitatea ca instituțiile implicate să meargă efectiv în teritoriu, în comunitățile locale, pentru a disemina aceste documente, realități istorice. Ne-am propus, de asemenea, pornind de la realitatea că nu există în cadrul muzeelor județene de istorie sau, acolo unde există sunt foarte puține informații, secțiuni dedicate istoriei comunismului. Ne-am gândit ca aceste expoziții să rămână la dispoziția autorităților locale pentru ca ele să mobileze aceste secții de istorie contemporană, astfel încât să nu vorbim doar despre un eveniment care se întâmplă o dată pe an sau la nu știu câți ani într-o localitate, iar cercetătorii locali, Muzeul de istorie, Inspectoratul Școlar Județean să poată accesa această expoziție, să poată face lecții deschise cu elevii, iar ei să aibă acces la informații și documente. Vorbim, practic, despre inițierea unui plan educațional’, a afirmat vicepreședintele CNSAS.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
Mădălin Hodor a subliniat, în context, importanța cunoașterii adevărurilor istorice.
‘Educația este foarte importantă. Ne luptăm în termeni practici ca generațiile următoare să primească informația de bază, astfel încât ele să nu fie supuse dezinformării, manipulării. Eu văd o miză mai importantă decât simplele efecte imediate pentru că, dacă începem să educăm generațiile de astăzi, efectele se vor vedea peste 20 de ani, ori noi ne confruntăm cu probleme mult mai mari și cu termen mult mai scurt de impact decât să așteptăm 30 de ani să facem educație. Este important, dar nu acoperitor. De aceea cred că implicarea autorităților locale, a societății civile și a jurnaliștilor trebuie să vizeze și comunitatea, pentru că România va da niște examene în anii următori, nu peste 20-30 de ani, și s-ar putea să fie mult prea târziu să începem acum să educăm tinerele generații despre comunism, deși, repet, acesta este fundamental un scop, dar nu trebuie să fie singurul scop al acestui demers (…)’, a mai spus vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor.
Expoziția ‘Dosar TULCEA’, care prezintă documente despre istoria obiectivelor industriale, care funcționau cu întreruperi din cauza materiei prime de proastă calitate, a utilajelor nefuncționale, despre penuria de alimente din magazine, despre revoltele populației, are și o componentă online, pe un subdomeniu al autorității locale, unde sunt puse la dispoziția publicului mai multe materiale, https://dosartulcea.primariatulcea.ro/.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
‘Securitatea a fost o poliție politică în slujba unui partid, a unui regim ideologic. Imaginați-vă că, astăzi, unul din partidele politice din România câștigă alegerile. Apoi, interzice celelalte partide, dizolvă Parlamentul, suspendă Președinția și creează un aparat de represiune care închide pe absolut oricine se opune ideilor promovate de acel partid. Securitatea nu a fost niciodată un organism axat pe apărarea securității naționale sau a României. Securitatea era un serviciu care apăra un singur lucru, Partidul Comunist Român. Când intra în Securitate, ofițerul depunea un jurământ ca orice militar, dar jurământul ofițerului de securitatea spunea: ‘Jur să apăr PCR’. El apăra doar o entitate politică. Slujba lui, indiferent că lucra în comerț exterior, în contraspionaj, la informații interne, la filaj, la supraveghere operativă, zi de zi, era să apere PCR și ideologia lui. Dacă înțelegem lucrul acesta, înțelegem și ce a fost Securitatea’, a conchis vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor.
Ziua Mondială a Profesorului este o zi internațională care se marchează anual pe 5 octombrie, în semn de recunoaștere a contribuției cadrelor didactice în formarea tinerilor. Alegerea datei este legată de adoptarea, în anul 1966, a Recomandării Organizației Internaționale a Muncii-UNESCO privind statutul profesorilor. Documentul a stabilit principii referitoare la drepturile și responsabilitățile acestora, precum și la pregătirea profesională, recrutare și condițiile de muncă.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
În România este marcată din anul 2007.
Potrivit Ministerului Educației, ‘Istoria comunismului din România’ este obligatorie și se predă, începând din anul școlar trecut, elevilor din clasele a XII-a, învățământ de zi, respectiv a XIII-a, învățământ seral și cu frecvență redusă.
