Strasbourg – Trimisul special al AGERPERS, Florin Ștefan, transmite: Trebuie să fie mai ușor să raportezi, decât să hărțuiești oameni online și această raportare trebuie să aibă un impact, a declarat miercuri comisarul european pentru Echitate între generații, Tineret, Cultură și Sport, Glenn Micallef, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European dedicate acestei teme.
”UE continuă să fie la nivel global în frunte când vine vorba despre protecția copiilor. Asta se reflectă atât în cadrul nostru legal, cât și în cel de politici în domeniu. Legislația călăuzitoare este Actul pentru Servicii Digitale (DSA). Asta asigură o abordare de siguranță ‘by default’. Un internet mai sigur, stabilind standarde foarte ridicate pentru protecția tuturor minorilor online. Iar acesta este cel mai puternic instrument din arsenalul nostru. Și Comisia a arătat că nu îi este teamă să-l folosească. Toată lumea poate vedea deja cum arată implementarea reală. De la TikTok, la Grok, și mai recent cu Meta, Comisia a acționat prompt și fără ezitare”, a spus înaltul responsabil al UE în cadrul dezbaterii PE.
El a dat asigurări că executivul UE nu se va opri aici. ”Înțelegem că avem datoria și responsabilitatea să furnizăm claritate privind ce înseamnă obligațiile din lege și ce așteptăm și noi. De aceea, Comisia a dezvoltat un proiect pentru o soluție de verificare a vârstei. Aceasta este bazată pe cele mai înalte standarde privind respectarea vieții private și protecția datelor. Ieri (marți – n.r.), Colegiul Comisarilor a adoptat o recomandare care deschide drumul pentru ca aceasta să fie accesibilă pentru toți cetățenii europeni pe dispozitivele lor”, a precizat Glenn Micallef.
”Mai mult, președinta a convocat o comisie specială privind siguranța copiilor în mediul online (…). Panelul aduce împreună experți din sectoarele educației, medical și tehnologic. Lor li s-au alăturat, de asemenea, reprezentanți ai tinerilor, copiilor și părinților și estimează în prezent ce se poate face mai mult la nivel european”, a adăugat el, explicând că recomandările lor vor veni înainte de această vară.
În același timp, a subliniat comisarul european la dezbaterea privind necesitatea criminalizării hărțuirii online și responsabilitatea platformelor online, chestiunea este una care are nevoie de atenție urgentă.
”Cu un sfert dintre copii dintre 12 și 17 ani care au trecut prin hărțuire în mediul online trebuie să acționăm rapid. În spatele fiecăruia dintre aceste numere este o persoană, un părinte, un fiu, o fiică și o viață prețioasă. Nu ne mai permitem să mai auzim povești devastatoare (….), trebuie să acționăm rapid”, a subliniat el.
Comisarul european a dat asigurări că executivul UE e de acord cu PE că ”hărțuirea în mediul online este o amenințare gravă pentru tineri și pentru bunăstarea lor”.
”De aceea în calitate de Colegiu am trimis un mesaj puternic printr-un plan de acțiune dedicat privind hărțuirea cibernetică – Stronger together, safer online. Am inclus acolo pentru prima dată o înțelegere comună a hărțuirii cibernetice, o definiție. Pentru că înțelegerea creează conștientizare, iar aceasta ajută la înlăturarea stigmatului și la abordarea eficientă a acestei chestiuni”, a spus Micallef.
El a explicat că planul se concentrează asupra a trei piloni, iar primul dintre aceștia se referă la protecție.
”Utilizăm deplin legislația existentă, dar analizăm cum putem aborda mai bine hărțuirea cibernetică în viitor. Asta include viitoarea evaluare a liniilor directoare ale DSA, în baza art. 28, și cea privind avertizorii de încredere. În mod similar, vom lua în considerare hărțuirea cibernetică în timpul evaluării în curs a Directivei privind serviciile media audiovizuale”, a susținut el.
Al doilea pilon, prevenția, presupune ”mai multă alfabetizare digitală, prin alierea cu parteneri precum centre de internet mai sigure și un internet mai bun pentru platformele copiilor”.
Al treilea pilon – să li se încredințeze victimelor puterea de a acționa. ”Trebuie să mai fie ușor să raportezi, decât să hărțuiești oameni online. Trebuie să rupem tăcerea în jurul hărțuirii cibernetice. Raportarea trebuie să aibă un impact. Pentru moment acest lucru va fi implementat utilizând instrumente existente. Unele măsuri vor fi implementate de Comisie, iar pentru altele vom face echipă cu statele membre, care pot face și ele mult”, a mai afirmat Glenn Micallef.
Katarina Barley, din grupul S&D, a afirmat în intervenția sa că ”standardele noastre nu sunt o rugăminte, ci o datorie”, referindu-se la siguranța în mediul online.
Stefano Cavedagna, din grupul ECR, a afirmat că UE nu are nevoie de noi directive și că trebuie respectată legislația în vigoare. ”Dar și familiile trebuie să-și asume responsabilitățile care le revin”, a mai spus el.
La rândul ei, Veronika Cifrova Ostrihonova, din grupul Renew, a subliniat că ”hărțuirea cibernetică trebuie să fie o infracțiune în întreaga Uniune Europeană”.
Eurodeputata Marketa Gregorova, din grupul Verzilor, le-a cerut colegilor din plen să-și sune miniștrii din țările lor ”să nu mai reducă finanțările pentru educație și pentru combaterea acestui fenomen”.
Isabel Serra Sanchez, din grupul Stângii, a spus în intervenția sa că ”platformele sunt un fel de liceu în care agresorii sunt la butoane. Avem nevoie de rețele sociale care să facă față acestei violențe”.
Jeroen Lenaers, din grupul PPE, a spus în intervenția sa că s-a întâlnit săptămâna trecută cu mama unui copil care s-a sinucis după publicarea unor imagini cu el în mediul online. ”Dacă ar fi existat un buton cu care fiul ei să distrugă aceste imagini, poate că fiul ei ar fi fost încă în viață. (…) Le datorăm victimelor și familiilor mai mult decât aplauze la scenă deschisă, le datorăm fapte”, a pledat Lenaers.
